Ce este Paștele?

DEX: Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar la evrei în amintirea ieșirii lor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise.

Paștele este 1) o sărbătoare evreiască, 2) o sărbătoare creștină, dar și 3) o sărbătoare escatologică.

Interpretările populare ale Paștelui trebuie subminate în virtutea argumentului teologic (escatologic) al evenimentelor pascale.

1. Paștele este o sărbătoare evreiască.

Ea are loc anual în amintirea ieșirii lor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise. Exodul a avut loc cu peste 1.000 de ani înainte de Hristos (1.400-1.200).

Cuvîntul Paşte provine din ebraicul pesah, care înseamnă “a trece peste”, evocînd momentul cînd Îngerul Morţii a trecut pe lîngă casele evreilor, sclavi în Egipt, care erau însemnate cu sînge de miel.

Paştele are de a face cu ideea de Întîiul născut (salvat).

Masa era întinsă de Dumnezeu în perimetrul morţii, de unde evreul trebuia să iasă cît mai repede. Un sentiment al fugii din calea mirosului mortăciunii şi al evadării spre viaţă şi vitalitate trebuia să însoţească această cină ciudată, servită cu toiagul în mînă şi încălţăminte în picioare. Trebuia păstrat şi gustul amar al sclaviei şi al tanatofobiei – teama morbidă de moarte, sugerat gastronomic de verdeţurile amare ce însoţeau meniul fripturii. Şi toate aceste elemente trebuiau explicate, în cadrul unui ritual al cărei semnificaţie a fost păstrată pînă la Hristos. Pentru evrei a devenit lege veşnică dar şi obicei sfînt.Invitație la viață

Cînd Isus se afla cu cei 12 ucenici în Joia Mare la Cina cea de taină, ei sărbătoreau Paştele evreiesc – “ziua dintîi a praznicului Azimilor” (Matei 26:17; Luca 22:7).

Paştele nu este o sărbătoare separată, de o zi, nici pentru evrei, nici pentru creştini.

Pentru evrei Paştele se continuă cu Sărbătoarea azimilor (timp de 7 zile).

2. Paștele este o sărbătoare creștină.

Paştele (Vinerea Mare) este integrat în Săptămîna Mare, care începe cu Intrarea în Ierusalim (Floriile) și culminează cu Sărbătoarea Învierii, cea mai importantă sărbătoare a creștinilor.

Ar fi de preferat denumirea la singular, avînd în vedere afirmaţia lui Pavel din 1 Corinteni 5:7 (şi contextul respectiv, 5:6-8):

“Hristos, Paştele noastre, a fost jertfit.”

Paştele are de a face cu ideea de Miel (jertfit).

Ioan Botezătorul, cînd l-a văzut pe Isus, a spus:

“Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29)

Învierea duce mai departe resemnificarea Paştelui în coordonate creştine, proiectînd escatologic invitaţia la viaţă. Cu moartea pe moarte călcînd, Paştele jertfit a început pregătirile pentru nunta Mielului.

3. Paștele este o sărbătoare escatologică.

În DEX nu întîlnim tocmai cel mai important parametru al Paștelui, care este explicat TEOLOGIC în capitolul 9 din cartea Evrei:

Intrarea lui Hristos, ca Mare Preot al bunurilor VIITOARE, în Locul preasfînt este relaționată TEOLGIC cu cea mai importantă sărbătoare a evreilor, Ziua Ispăşirii (Ziua Iertării) – Iom Kipur, singura zi din an cînd Marele Preot intra în Sfînta Sfintelor, pentru a face ispășire pentru popor.

Versetul final (28) al capitolului concluzionează:

Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mîntuirea celor ce-L așteaptă.

Legea ESCATOLOGICĂ pe care se bazează întregul argument TEOLOGIC al capitolului se află în versetul 22:

FĂRĂ VĂRSARE DE SÎNGE NU ESTE IERTARE.

În același spirit escatologic – Împărăția lui Dumnezeu nu este mîncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfînt (Rom.14:17) – Pavel escatologea reţeta de Paşte (1 Corinteni 5:7-8):

Hristos, Paştele nostru a fost jertfit.

Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și adevărului.

Este vorba de aceeași detentă escatologică pentru praznic ca a fost și pentru post:

Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug;

împarte-ți pîinea cu cel flămînd și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, și nu întoarce spatele semenului tău. (Isaia 58:6-7)

Nu este vorba doar de aspectul social al vieții creștine, ci de augmentarea escatologică a sărbătorii (postul este o sărbătoare!):

Dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfințești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă-L vei cinsti, neurmînd căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale și nedîndu-te la flecării,

atunci te vei putea desfăta în Domnul. (Isaia 58:13-14)

Una dintre afirmațiile lui Isus cu cele mai puternice accente teologice (escatologice) a fost:

Stricați Templul acesta, și în trei zile îl voi ridica. (Ioan 2:19)

ÎNVIEREA este cel mai important eveniment din istoria cosmosului. În Al Doilea Adam este revizuită, resetată toată creația.

Trupul escatologic al Celui Înviat este garanția ÎNVIERII post-terestre, escatologice, a umanoizilor.

Un răspuns to “Ce este Paștele?”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: