Dumbrava minunată (150)

d-17

Viorel Pașca pe Facebook:

„Niciodata parca in cei 10 ani de cand ingrijim bolnavi nu am trait momente mai grele ca in aceasta saptamana. In timp ce numarul de bolnavi creste de la o zi la alta, dupa ce cateva ingrijitoare au renuntat la activitatea lor, o alta, de incredere, cu multiple responsabilitati a plecat, lasandu-ne cu un volum de munca mult prea mare pentru o mana de oameni…

Am trait clipe cumplite, osciland si intrbandu-ma daca sa continuam ori sa ne oprim din activitatea noastra. Deprimat si fara vlaga, am scris atunci (luni) cateva randuri pentru a-mi „refula” naduful si sentimentele care ma copleseau. M-am gandit mult apoi daca sa vi le inpartasesc si voua ori nu, dar avand in vedere faptul ca de peste trei ani in fiecare duminica seara imi urmariti activitatea am decis ca asa e corect – chiar daca mai putin placut pentru mine – sa vedeti si o alta fata a mea, de om slab, vulnerabil si usor de ranit :

Sunt doar un om! Si astazi plang, sunt trist, dezamagit, speriat si nemultumit. Plang pentru ca ma vad singur si neputincios, fara solutii pentru problema cu care ne confruntam si am impresia ca toata povara lumii apasa pe umerii mei. Sunt trist fiindca am fost mintit, am avut incredere in oameni si m-au dezamagit crunt. Sunt speriat si mi-e ingrozitor de frica vazand uriasa responsabilitate care ma obliga sa iau decizii si nu stiu incotro sa o apuc.

Nemultumit de mine, ca sunt naiv si pun suflet in orice, ca nu stiu ce-ar trebui sa fac si ca am gresit de-atatea ori in ce am facut… Privesc in gol, simt cum imi sangereaza inima si mi-e atat de ciuda ca nu sunt puternic, de neatins si cu resurse interioare inepuizabile. Afara ploua, sporind intr-o oarecare masura starea mea depresiva in care sunt prins ca-ntr-o capcana fara posibilitate de scapare. Nici macar nu mai stiu ce vreau, n-am nici un orizont si am impresia ca de fapt nu mai vreau nimic.

Am fost azi la institutiile statului rugandu-le sa preia o parte din bolnavi intrucat suntem deja prea multi. Au dat pur si simplu din umeri si mi-au spus ca n-au unde-i pune, iar pentru un raspuns oficial, sa astept pana la 30 de zile. Asa e regula. Si asta in conditiile in care doar la etajul respectiv erau birouri pentru trei directori, manager, inspectori si o multime de asistenti sociali. M-am simtit ca un „nimeni” in fata uriasei institutii, un „nimeni” care vrea sa lupte cu gigantii.

De fapt nu mai vreau sa lupt cu nimeni. Am obosit. Am hotarat azi noapte sa nu mai primesc nici un bolnav. Doua sute sunt de ajuns, mai ales in conditiile actuale. Mi-am propus sa fiu tare si sa raspund „NU” categoric, oricine ar suna. Venind de la Oradea, m-au sunat de la spital pentru un caz social: Bolnav, in varsta, fara casa. Ce era sa spun? unde sunt atatia mai merge unul…

Peste cateva minute m-au sunat pentur al doilea, care avea peste 80 de ani si era abandonat de copii. Le-am spus sa-l trimita si pe el…Fie ce-o fi, nu mai am putere nici sa ma impotrivesc, sa iau atitudine sau sa-mi argumentez deciziile. Ma simt vulnerabil si fara aparare… Sunt totusi convins ca starea mea de acum nu va tine o vesnicie si ca soarele va rasari iarasi iar steagul nostru va falfai din nou in adierea vantului aratandu-ne clar ca „DUMNEZEU POARTA DE GRIJA”.

Desi spuneam ca o sa fiu transparent si deschis cu voi, nu stiu daca vreodata o sa fac publice aceste randuri, nu-mi place sa mi se vada latura aceasta, desi umana si poate normala uneori. Am scris aceste lucruri doar pentru ca simteam nevoia sa ma descarc, sa-mi exprim in vre-un fel suferinta si durerea launtrica, eliberand-o parca din suflet , din inima si din mintea asediata de neputinta…

N-au trecut decat sase zile de atunci si Cel ce poarta de grija a fost de partea noastra aratandu-ne de altfel ca nu ne lasa la greu si astfel, sfarsitul de saptamana se incheie frumos, cu echipa completa intr-o atmosfera placuta si calma. Niciodata, insa, parca n-am primit mesaje de incurajare ca in aceste zile din partea unor oameni pe care nici macar nu-i cunosc, desi habar n-aveau de situatia in care ne gasim.

De asemenea, am vazut cum Dumnezeu coordoneaza totul aratandu-ne ca trebuie sa mergem inainte indiferent de momentele mai putin placute prin care trecem uneori. Criza de personal prin care am trecut ne-a ajutat sa reevaluam situatia, prioritatile si felul in care am lucrat pana acum, sa cautam modalitati si cai de a lucra mai eficient, mai simplu si mai economic. Asa ca amintindu-mi de cuvintele marelui strateg Hanibal: „Daca nu vom gasi un drum vom construi unul”, privim increzatori inainte bazandu-ne pe bunatatea si indurarea marelui nostru Dumnezeu care ne poarta de grija.

Va multumesc tuturor care ne sunteti alaturi, multumim tinerilor din Timis care ne-au vizitat in aceste zile si au taiat lemne pentru iarna iar pana ne vom „auzi ” din nou, fiti binecuvantati si fiti o binecuvantare.”

POZE: Lansare de carte – Dumnezeu poartă de grijă, de Viorel Pașca

POZE: Dumbrava minunată

Despre Viorel Pașca și Dumbrava

Bihon.ro: Omul lui Dumnezeu din Dumbrava

Digi24.ro: Viorel Pașca, fermierul care și-a transformat casa în cămin pentru 127 de oameni ai străzii

Observator.tv: Un om simplu, cu o inimă mare: un bărbat din judeţul Bihor şi-a transformat casa în azil

VoceaTransilvaniei.ro: Povestea bihoreanului Viorel Paşca, omul care îngrijeşte sute de persoane fără adăpost

Adevarul.ro: Îngerul oamenilor fără adăpost. Bihoreanul Viorel Paşca, de opt ani în slujba persoanelor abandonate de familie

Crișana: Masă caldă pentru săracii oraşului – Ajutor pentru supravieţuire

România Evanghelică: Viorel Paşca, unul dintre oamenii care mişcă ţara

Foreign Policy România, Nr. 44:

viorel-pasca-fp

Lydia, Nr. 36, 2010:

lydia-36

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: