Întrebări întrebăcioase (07.07.2016) – Cazul Samy Tuțac

Pe site-ul Comunității BCB Timișoara a fost postat Comunicatul Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Timișoara cu privire la situația Bisericii Creștine Baptiste Germane Timișoara.

1.

Prima întrebare care se ridică este referitoare la… criză.

Din Comunicat rezultă că Biserica Baptistă Germană s-ar afla într-o situație de criză.

Din cîte am observat eu, taman Comunitatea BCB Timișoara, care dă Comunicatul, se află în criză!

Am scris anul acesta articole care se referă la criza instituției confesionale pe care o conduce voivodul de Banat:

Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (4 februarie 2016)

Apel pentru demiterea lui Samy Tuţac – Către pastorii baptiști din Comunitatea Timișoara (5 februarie 2016)

Despre curaj, adevăr și responsabilitate – Replică lui Samy Tuțac (9 februarie 2016)

Ordinea cronologică este importantă pentru perspectiva din care am acţionat, şi anume, că biserica este autoritatea legitimă – morală, eclesială și instituțională – care poate să-l confrunte pe pastorul Samy Tuțac, pentru a-i redimensiona figura publică conform unui set de principii creștine de bază: adevăr, relaționare (personeitate), cumpătare.

Cazul Samy Tuțac a devenit deja clasic, ar trebui studiat în institutele teologice, cel puțin la Istoria baptiștilor / evanghelicilor, dacă nu chiar la o materie specială – Psihologia conducerii și etica creștină.

Faptul că pastori aflați în funcții în epoca comunistă s-au compromis e una, dar faptul că pastori aflați în funcții în perioada postdecembristă s-au compromis e alta. Psihologia conducerii trebuie abordată, în lumina eticii creștine, în moduri diferite, avînd în vedere parametrii diferiți din epoci diferite.

Cazul Samy Tuțac e mult mai amplu decît o chestiune particulară într-un context particular. Cazul Samy Tuțac are de a face cu SISTEMUL. Are de a face cu situația cu totul absurdă cînd unii scapă cu viaţă din incendiu, dar mor din pricina infecțiilor nosocomiale din MEDIUL spitalicesc.

2.

Intervențiile mele nu sînt referitoare în primul rînd la vreo biserică, precum Biserica Baptistă Germană, sau la vreo persoană din conducerea acestei biserici, ci fac eforturi consistente de a pune în discuție INSTITUȚIA confesională care arbitrează – sau, mai exact, AR TREBUI să arbitreze / medieze între părțile aflate în conflict.

Dar de fapt arbitrul este una dintre părți!…

Cum vor fi atunci mediate astfel de situații?

Nu vor fi mediate! Vor fi „rezolvate” prin abuz!

Cum s-au întîmplat deja destule cazuri în perioada postdecembristă în mediul confesional evanghelic românesc…

INSTITUȚIILE confesionale ar fi avut un nume bun acuma dacă și-ar fi asumat responsabilitatea pentru TOATE abuzurile de pînă acum și dacă le-ar fi rezolvat. Că de-aia există documentele de funcționare ale Cultului baptist – Mărturisirea de credință și Statutul, neapărat în ordinea asta -, pentru a rezolva situațiile de criză, nu pentru a abuza de prerogativele unor poziții „ierarhice”. Mărturisirea de credință precizează clar că baptiștii nu recunosc grade ierarhice.

Așadar, în spiritul baptist autentic nu se regăsește stilul organizațional al bisericilor tradiționale.

Comunicatul precizează că decizia comitetului INSTITUȚIEI de a convoca Adunarea Generală a BISERICII Germane a fost luată în unanimitate.

Avînd în vedere istoria postdecembristă a instituțiilor confesionale de acest fel, unanimitatea nu reprezintă o veste bună.

Comitetul INSTITUȚIEI ar trebui să fie mult mai interesat, de exemplu, de funcționarea în parametrii dinamici a site-ului instituției și a site-ului Radio Vocea Evangheliei Timișoara.

Ar trebui să fie mult mai interesat de un flux cît de cît normal al știrilor despre bisericile din Timiș, care nu sînt puține!

În schimb, acum se oficializeză chestiunea polemică între INSTITUȚIE și BISERICĂ.

O a doua întrebare întrebăcioasă este deci: Ce e mai importantă – doctrina despre biserica locală sau doctrina despre organizarea teritorială a bisericilor locale?

Vă vine să rîdeți? Păi așa și trebuie!

Nu există vreo doctrină despre organizarea teritorială a bisericilor locale!

Astfel de conflicte publice se întemeiază pe Statut și nu pe Mărturisirea de credință.

Ca în numeroase alte cazuri, baptiștii ajung să fie mai interesați de biserică ca instituție decît ca ORGANISM.

Dacă BISERICA locală nu dorește să se întîlnească cu conducerea INSTITUȚIEI care se ocupă de organizarea teritorială a bisericilor locale, nu ar trebui să prevaleze interesul superior al ORGANISMULUI eclesial?

INSTITUȚIA a decis Adunarea Generală, nu BISERICA locală!

Dar poate avea vreo astfel de instituție caracterul ORGANIC pe care îl are ORGANISMUL eclecial?

În cazul divorțului unor soți, hotărîrile judecătorești se iau în interesul superior al copilului.

INSTITUȚIA familiei dispare, dar copilul rămîne ORGANISM.

3.

O a treia întrebare întrebăcioasă ar fi referitoare la persoana delegată să reprezinte INSTITUȚIA – De ce este delegat președintele INSTITUȚIEI și nu vicepreședintele cu pastorala?

Comunicatul precizează că ar fi de dorit o întîlnire a reprezentaților INSTITUȚIEI cu comitetul Bisericii.

Păi atunci de ce se convoacă Adunarea Generală, cînd vicepreședintele cu pastorala ar putea să se întîlnească cu Comitetul BISERICII?

Dar dacă deja INSTITUȚIA a convocat Adunarea Generală a BISERICII, atunci înseamnă că acționează în forță, nu cu… „deschidere”.

Un aspect interesant, psihologic, pe care îl reprezintă rezistența în fața INSTITUȚIILOR abuzive a unor ORGANISME și / sau a unor oameni care dau dovadă de maturitate, ține de istoria baptiștilor și apetitul lor pentru libertate religioasă.

Pervertirea acesui spirit autentic, în România, al baptiștilor mondiali ține tot de istorie și avem destule exemple care indică că în momentele de criză autentică (nu de-asta inventată de INSTITUȚII abuzive), mai degrabă un om sau un grup de oameni duc(e) mai departe spiritul baptist.

Acțiunea în forță a INSTITUȚIEI (în spirit mai mult politic decît organic) denotă mai degrabă slăbiciunea INSTITUȚIEI, criza Comunității BCB Timișoara.

4.

Șirul întrebărilor întrebăcioase l-aș fi putut deschide cu următoarea – dacă hotărîrea a fost luată în şedinţa din 23 iunie 2016, în unanimitate, de ce apare Comunicatul pe site doar după 2 săptămîni, în 7 iulie?

Dar merge și pentru încheiere… :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: