Seminarul Baptist

Seminarul Baptist : 1921-2021 : un secol de învățământ teologic baptist românesc – Vasile Bel, Daniel Stoica, Cluj: Risoprint, 2021, 356 p.

1

„De la început, fraţi din America ca E.Y. Mullins, dar și fratele Rushbrooke, au dorit un Seminar baptist în capitala țării, însă nevoile și puterea economică modestă a baptiștilor români, sub povara vremurilor, au fost foarte grele. Din nefericire, se pare că deschiderea Seminarului inițial la Buteni, apoi la Arad, semăna cu un experiment iar găsirea locației perfecte și mulțumitoare pentru toată lumea a fost puțin întârziată.” (p. 29)

2

„Închiderea Seminarului [în 1930] a fost un act dureros, o consecinţă a conflictului izbucnit în sânul Comitetului Uniunii. […]

Conflictul ia amploare, aşa că se cere convocarea de urgenţă a unui alt Congres, care are loc în zilele de 9-10 septembrie 1932 la Timișoara, în Biserica Creștină Baptistă Germană. La acest Congres, mulțimea delegaților a cerut socoteală fraților Ioan Socaciu și Ioan Ungureanu în legătură cu problema administrării banilor. Neputând face față mulțimii, aceștia sau refugiat împreună cu un humăr aproximativ de 50-60 delegați la Biserica Baptistă Română și acolo au continuat în liniște Congresul. Cei 315 delegați rămași au constatat că tensiunile acestea prelungite au produs o scindare în interiorul conducerii Uniunii. În consecință, s-a ales alt comitet al Uniunii Noi, președinte fiind ales fratele Constantin Adorian, iar secretar general, fratele Lucața Sezonov. Din această zi și până în 9-10 noiembrie 1935, baptiștii români ay avut două Uniuni, dar în cele din urmă au văzut că divizarea nu aduce nimic bun.

În toată această luptă a încăpățânării, viitorii păstori nu au avut unde să se pregătească și au fost victime ale acestor confruntări orgolioase. Seminarul Baptist din București s-a deschis în toamna anului 1933.” (p. 62-65)

3

„În toamna anului 1940 nu s-au mai deschis porțile Seminarului, fapt înregistrat atât în raport, cât și în scrisori, iar acest lucru s-a petrecut din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, care a avut consecințe, din păcate, și în România. Și cum o nenorocire, se spune în popor, nu vine niciodată singură, în 10 noiembrie, la ora 3:40 s-a produs un cutremur care a afectat clădirile Seminarului, dar, din fericire, nu au fost victime în rândul studenților și al profesorilor.

Cu mare tristețe în suflet, aflăm că din toamna anului 1940, porțile Seminarului Teologic Baptist din București nu s-au mai deschis pentru elevi din cauza celui de al doilea Război Mondial până în toamna anului 1947.” (p. 92-93)

4

„După o întrerupere de şase ani, Seminarul se deschide din nou, tinerii vin cu încredere, curajoşi deşi nu mai vin la Bucureşti, în capitala ţării unde existau mai multe oportunităţi, ci la Buteni, o localitate rurală din judeţul Arad. Viitorii seminarişti in cu o mare dorinţă şi o ambiţie mult mai mare de a învăţa pentru a fi la înălţimea cerinţelor ca lucrători pe ogorul Evangheliei. Au fost primiţi un număr de 50 elevi, destul de mulţi pentru condiţiile date. Seminarul de la Buteni a fost deschis pe data de 1 noiembrie 1946.” (p. 127)

5

„Odată cu începerea noului an şcolar 1947-1948 în ziua de 16 noiembrie, timpul trece, se scurge cu repeziciune, apropiindu-se ziua de 30 decembrie 1947, o zi neagră în istoria românilor, când este înlăturată ultima redută a democrației constituționale care este monarhia. […]

…lăsăm în urmă 27 de ani plini de zbucium, dar și de bucurii pentru Seminarul Teologic Baptist, pentru credincioșii baptiști și intrăm într-o altă epocă, într-un regim comunist totalitar.” (p. 137-138)

6

„Ministerul Cultelor publică un act normativ prin care se autorizează funcționarea Seminarului Teologic Baptist. Este vorba de decizia nr. 42.898 din 13 noiembrie 1948 publicată în Monitorul Oficial nr. 266 din 15.XI.1948 partea I, Art. 25, 26. În această decizie sunt cuprinse și materiile ce se vor preda la seminar grupate în șapte catedre:

a) Studiul Vechiului și Noului Testament, cu introducerea biblică;
b) Teologia biblică și sistematică, ermeneutică și exegeză;
c) Teologia pastorală,m evanghelizare și misiune creștină, cu noțiuni de elocuțiune și omiletică.
d) Istoria bisericească, istoria baptiștilot, studiul comparat al religiilor, drept bisericesc.
e) Escatologia, muzică bisericească, practica bisericească.
f) Limba română.
g) Limba rusă.” (p. 145-146)

7

„Vizitele de la Ministerul Cultelor sunt tot mai dese, Departamentul de culte devine din ce în ce mai interesat de cultul baptist. În ziua de 8 februarie 1949, inspectorul de culte Pamfil face o vizită amănunțită la Seminar inspectânnd toată organizarea Seminarului la clasa anului III, la ora de Istorie a Baptiștilor. Fratele Alexa Popovici ne spune că împuternicitul a mai stat două ore la discuții și s-a interesat de trecutul istoric al baptiștilor.” (p. 146)

8

1950 – „Statul comunist avea control absolut în toate chiar și-n demersurile tânărului baptist care dorea să devină păstor.

Admiterea la Seminarul Teologic Baptist din București se făcea prin Departamentul Cultelor care apoi controla mișcările fiecărui seminarist. Pe parcursul celor 4 ani de studii Departamentul putea cere exmatricularea din Seminar a unui elev care a căzut în dizgrație. Lucrul acesta s-a și întâmpplat de câteva ori.” (p. 151)

9

1991 – „Înființarea Facultății de Teologie Baptistă cu dublă specializare din cadrul Universității din București a venit ca o mare binecuvântare de la Dumnezeu. Băieți și fete din întreaga țară, din Moldova și Ucraina pot să studieze prin cooperarea dintre Universitate și Institut. Fiind parte integrantă a Universității București s-a putut oferi ajutor considerabil tuturor institutelor teologice evanghelice, în vederea susținerii examenului de licență pentru: Institutul Biblic din Oradea, Institutul Biblic din București, Institutul Uniunii Penticostale și Institutul Adventist.” (p. 202)

10

„Începând cu anul universitar 2005/2006 Institutul Teologic Baptist din București a organizat un al doilea program de licență, cu forma de învățământ la distanță, program ce a fost acreditat definitiv în anul 2021, în baza Legii Educației Naționale 1/2011, fiind primul program de acest gen, acreditat în România. durata studiilor în cadrul celor două programe de licență (învățământ cu frecvență și învățământ la distanță) este de patru ani.” (p. 209)


%d blogeri au apreciat: