Pustane (7): Paranoia

“Am devenit paranoic. Mi-e frică de orice evanghelizare la care participă şi sfinţi, că mă paşte primejdia să rămână nemântuiţii la uşă. În biserica noastră îmi dau sufletul să chem prieteni şi să pregătesc predici bune. Câteodată apuc să-i botez. După aceea îi pierd pentru că vine echipa de sfinţi care mi-i duc prin cercuri ezoterice, cu învăţături obscure de unde ies fie farisei, fie căldicei cu buletin, fie critici perfecţi.”

Vladimir Pustan: Biserica ursuleţului Pooh

Publicitate

Pustane (6): Înfometare

“O grămadă de creştini sunt înghesuiţi în biserici-ghetou, înfometaţi programat. Li se dă să mănânce o dată pe an în vestita săptămână de evanghelizare. Mâncare nu, ci direct desert. În restul anului se aud maţele tulburate de foame. O luptă surdă pentru amvonul de la care, mai apoi, să nu spui nimic. Foamea duce la pierderea puterii de a naşte…”

Vladimir Pustan: Scrisoare dintr-o biserică-ghetou

Pustane (3): D’aia

“…să ai surpriza de a-l vedea pe el sau pe ei, îmbrăcaţi în costume ţepene, cu sau fără cravată, care-ţi spun, uitându-se chiorâş la blugii tăi şifonaţi din dubă, că ai venit degeaba. Că toţi tinerii din oraşul acela sunt evanghelizaţi, că ei şi-au făcut datoria ca biserică, că Evanghelia a ajuns deja la marginea pământului şi că eu fac umbră pământului, tăind frunze la câinii săturaţi de bucatele tari şi alte asemenea prostii. Îţi dai seama că eşti pe nicăieri, oricum miroşi a lup singuratic, de ce n-ai făcut evanghelizarea prin biserică? Pentru că nu voiam să recite şi nevastă-ta o poezie şi nici sora Geanina, care ţi-e nepoată, să cânte guiţat o cântare şi că mă enervează corul vostru în care sopranele au material mai mult în batic decât în fustă.”

Vladimir Pustan: Marginea şi buricul pământului

Pustane (2): Evanghelizarea agresivă

“Ceea ce numim noi evanghelizare, o săptămână pe an, e ceai intelectual care nu se pedepseşte cu nimic. Vor intra în puşcărie poate martorii lui Iehova, deşi mă îndoiesc că sta acolo, pentru că ei au pile sus. Nu la Dumnezeu… Evanghelizarea agresivă e să schimbi compoziţia lumii. Din gunoi să iasă sfântul, din nimic să curgă mântuirea, bisericile să fie pline şi localurile cu bară de inox, goale.”

Vladimir Pustan: Legea lui Schopenhauer