„O combinaţie „postmodernă“ de capitalism şi socialism, numită pudic „stat social“, a produs răul, în aplauzele aproape generalizate ale publicului şi sindicatelor. Responsabilitatea, prudenţa şi spiritul adevărului – considerate cândva virtuţi – au fost uitate în numele aşa-zisului „drept la un trai decent“, ceea ce a însemnat în practică „dreptul“ de a te îndatora oricât pe seama altora. E de mirare, în aceste condiţii de minciună perpetuă şi generalizată, nu că a venit criza, ci că a durat atâta până să vină!
Aşadar, întreb: au sau n-au de a face una cu alta morala şi politica?”
Lasă un răspuns