Uimitoarele evenimente minore ale blogosferei evanghelice (0)

De o vreme (sau două vremi?) mă tot gîndesc, inspirat și de monumentalitatea microistoriei, cum s-au derulat atîtea și atîtea evenimente minore ale blogosferei evanghelice, cărora le refuzăm prezența în memoria colectivă printr-un reflex consumerist cu care înghiţim „marile” teme şi evenimente derulate, mai mult sau mai puţin fantezist, în virtualul contemporan al bloggerilor evanghelici.

Nouă rubrică a minoratului, adnotată și revizuită de Alin Cristea, începe, fără nici o uimire, cu epoca Pătrățosului.

Pur și simplu nu știu, nu-mi aduc aminte de Epoca de Gheață de dinainte de acest Dali neo-protestant care ne-a făcut să ne simţim, pe alţi bloggeri, precum zicea Dustin Hoffman despre Brad Pitt: „Lîngă acel puşti, noi toţi arătăm ca cepele.” Ne-am mirat că mai există blogăreală după Pătrăţosu…

Cîte microistorii interesante am ratat oare?

Dimineaţa ne-am trezit computerul pe pătrăţoşenii, iar seara l-am închis tot pe linie dreaptă… Ne-am înroşit ochii citindu-i postările şi comentariile pătrăţoşilor la postări (pe care şi le tot numără), ne-am burzuluit cînd a luat curbele tot în unghi drept (!), am scrîşnit din dinţi la (d)efectele pătrăţoase…

Ce se pierde atunci cînd ceva se cîștigă?

Înainte de „Antichitatea” blogosferei evanghelice a fost perioada cuaternară a listelor de discuții – Yahoogroups (care ar merita și ea o cronică a monumentalităţii minoratului, mai ales despre Masa Rotundă a lui Iosif Țon, lîngă care încăpeam prea puțini), epocă în care a avut loc dezvoltarea continuă a mamiferelor (fitofage şi carnivore) și apariția primelor forme hominide care au evoluat spre bloggerul evanghelic actual.

Dar Blogosfera Evanghelică a început (și, într-un anumit sens, s-a încheiat) cu Pătrățosu, din infraîncrengătura de vertebrate Gnathostomata (din greacă – maxilar mesculos) – cînd să-l prinzi, alunecos precum peștii, se dă la fund precum amfibiile, își ia zborul des, precum păsările, și, în ipostasul de mamifer, se comportă ca mascul alfa.

În Evul mediu, blogosfera evanghelică a încăput pe mîna unor moguli, dintre care unul a fost chiar Marius Cruceru, matrix reloaded, youtube-izat şi velocipedist feroce. După războaiele fratricide, care au mîncat Modernitatea pe pîine, blogosfera evanghelică e în plin postmodernism, recuperînd kitschul și estetica urîtului, pop-worship-ul american și maneaua autohtonă.

Harizmați sau emanueliști de conservă, penticostași sau metabaptiști, acoperit sau neacoperit(e), postevanghelicii români își caută rădăcinile, redesenînd ghetoizări, reinventînd (re)forme.

Blogosfera evanghelică e un spațiu arheologic taman bun pentru a găsi insecte în chihlimbar sau vreun lamelibranhiat prins în șisturile paleontologice.

Monumentalitatea microistoriilor… Hm!…

Jurassic Park evanghelic!…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: