Ochiul în plus – Ruben Bucoiu, Editura Karina, 2015
stil vetust
se ofilește scrierea pe foaie
degeaba-i torn la rădăcină apă
nu-i nici sub lampă nici deloc vioaie;
lumina o învăluie și-o îngroapă
o năvălește precum aerul fereastra
să-i sufle întomnarea din cuvinte
ea haina și-o îmbracă așa cuminte
cu ofilirea din rever și ață
nu știu ce diagnostic să-i leg fundă
din semnele făcute punctuație
i-aș face din cuvinte o donație
să îi insufle-n nări o nouă viață
degeaba,
tinerețea nu se-ntoarce
decât basmul vieții făr’ de moarte
pe foaia udă scrisul se înmoaie
sub ofilirea
semnului de carte…
Lasă un răspuns