Recenzia lui Teofil Stanciu este despre cartea „Va urma?”, de Samuel E. Waldron, Editura Multimedia, Arad, 2011.
„Cartea prezintă succint poziția cesaționistă. Demersul argumentativ al autorului mi s-a părut acrobatic și, în consecință, spectaculos. După cum probabil se străvede deja, nu a reușit să mă câștige de partea lui. Cu toate acestea, sunt câteva chestiuni pe care le zice bine.”
Vezi articolul: scriptorie.wordpress.com
Informația de Bihor, publicație mizerabilă, de scandal, din Oradea, a „preluat”, fără acordul meu și fără a preciza sursa, părți importante din articolul din 26 ianuarie 2012 de pe blogul România Evanghelică intitulat Cine este noul rector al Universității Emanuel? Corneliu Simuț? Dar prorector?.
Din cele 204 de cuvinte ale articolului din Informația de Bihor, 141 de cuvinte sînt ALE MELE.
Mizerabila publicație nu doar că nu menționează sursa informațiilor / ideilor / frazelor, dar nu se ostenește nici măcar să schimbe ordinea cuvintelor / expresiilor în fraze.
Astfel, în afară de adăugarea ghilimelelor la numele Emanuel, a completării „din Oradea” și a două virgule, primele două fraze sînt identice cu cele ALE MELE.
Apoi este menționată data de 30 ianuarie 2012.
Următoarele două paragrafe sînt preluate aproape în întregime, fiind scoasă doar expresia „document indicat de către instituția academică din Oradea”.
Titlul articolului din publicația incriminată diferă însă de titlul și subiectul articolului meu. În Informația de Bihor apare titlul „Paul Negruţ nu mai este rectorul Universităţii „Emanuel”!”, dar publicația nu menționează vreo sursă oficială care ar fi furnizat această informație.
Desigur, din datele prezentate de către mine s-ar putea specula o astfel de concluzie, dar eu nu am folosit un titlu care să conțină vreo afirmație, ci un titlu care conține interogații: Cine este noul rector al Universității Emanuel? Corneliu Simuț? Dar prorector?
Nu este pentru prima oară cînd Informația de Bihor FURĂ materiale de la mine.
În 18 decembrie 2010, aceeași publicație mizerabilă, în articolul Baptiştii, războiul şi… poliţiştii, folosea o poză cu Iosif Țon, care îmi aparține și pentru care nu mi s-a cerut acordul de folosire.
La mesajul meu – „Informația de Bihor folosește poza mea (cu Iosif țȚon) fără acordul meu. Cer scoaterea ei imediată și prezentarea de scuze publice.” – am primit următorul răspuns: „Poza a fost primită pe e-mail, deopotrivă și comentariile. Scuzele vi le va cere, eventual, expeditorul. Cu respect, Nicolae Pop”
Replica mea a fost:
Asta nu e deloc o scuză, că ați primit poza pe e-mail.
Adică veți folosi poza oricui, dacă e primită pe e-mail?
Ce fel de deontologie profesională e aceasta?
Nu vi se pare nimic suspect cînd primiți o poză FĂRĂ a fi specificat numele celui care a făcut-o?
Sau… sursa?
Din cîte îmi amintesc, respectiva poză a fost scoasă și înlocuită cu alta. Dar a rămas aceeași problemă: Și a două poză (care e și acum), în care apare Iosif Țon, e tot a mea și nu mi-am dat consimțămîntul ca astfel de fotografii să fie folosite de publicații mizerabile precum Informația de Bihor.
Sînt convins că astfel de procedee ignobile ale publicațiilor mizerabile vor continua atîta timp cît nu se constituie legal instituții și reguli care să OBLIGE astfel de publicații mizerabile să renunțe la furtul materialelor altora și să plătească daune pentru astfel de infracțiuni.
Articolul din Informația de Bihor atinge ridicolul atunci cînd folosește expresia „presa baptistă”!…
ASTA ce vrea să însemne?… Ce este chestia asta – presa baptistă?…
NU EXISTĂ AȘA CEVA!…
Articolele abjecte despre baptiști și penticostali din Informația de Bihor folosesc o sursă dubioasă bine cunoscută în lumea virtuală: Ioan Pop, notoriu dezinformator, ale cărui MINCIUNI și dezinformări le-am sancționat de multe ori pe Internet.
Că mizerabilii sînt mizerabili nu e nimic neașteptat… Doar o sursă de indignare și de îngrijorare referitoare la modul infam în care o anumită parte a presei „informează” cititorii…
Dar că astfel de proceduri dubioase de „preluare” a materialelor ALTORA apar, nu rareori, pe site-uri evanghelice, asta ar trebui să fie o chestiune majoră care ar trebui sancționată cît mai des și cît mai drastic…
Site-ul pasi.ro a intrat de cîteva luni în vizorul meu din pricina acestui procedeu de „preluare” a materialelor ALTORA, folosit la scară largă…
În 12 noiembrie 2011 pe acest site a apărut, ÎN ÎNTREGIME, articolul „Smintela”, a lui Andrei Pleșu, din Dilema veche, Nr. 404, 10-16 noiembrie 2011.
Iată întrebările pe care le-am pus atunci:
Și-a dat consimțămîntul Dilema veche (sau Andrei Pleșu) să apară acest articol pe pasi.ro?
Sau e vorba de… furt evanghelic?
Caricatura de unde e?
D.C. (presupun că Darius Cornean) mi-a răspuns:
„Articolul a fost preluat si nu a fost “arogat” de către pasi.ro (mentionându-se sursa şi autorul articolului)
Deci nu este “furt evanghelic”, spre nefericirea cârcotaşului.
Şi, ca să facem pe moraliştii, oare softurile folosite pe desktopul matale sunt toate licenţiate? Sau acolo nu ne vede nimeni…”
Un astfel de răspuns conține 3 chestiuni pe care le putem întîlnim foarte des în comentariile de pe Internetul evanghelic atunci cînd se discută anumită chestiuni:
1. În primul rînd, se poate remarca relativismul etic, însoțit de formule ambigue: Nu l-am furat, l-am preluat, nu l-am arogat, l-am… preluat! IMEDIAT apare și „concluzia”: Deci nu e furt…
Dar, de fapt, nu există nici o explicație logică, nici o respirație etică în astfel de atitudine…
2. În al doilea rînd, va fi sancționat „cîrcotașul”!…
Trecerea de la IDEI la persoane se face foarte repede.
Dar asta nu înseamnă că nu rămîne în discuție tocmai problema ridicată.
Astfel de replici sînt pur și simplu… de liceu. Nu, de… clasa a IV-a!
3. A face pe moralistul e o treabă complicată, necesară, dar nu la îndemîna oricui.
Iată ce rapid s-a trecut de la chestiunea concretă a unui articol care poate fi imediat identificat, de la chestiunea concretă a unui furt care poate fi imediat incriminat, la chestiunea generalistă a softurilor nelicențiate din computerul cuiva. Aspectul grav al acestui tip de reacție (care, desigur, poate fi folosită uneori, CU MĂSURĂ) este că pornește de la presupoziția infracțiunii!
Dacă sînt mulți care procedează într-un anumit fel, e oarecum ușor de presupus că TOȚI procedează la fel… Păi nu e chiar așa!
Anii trecuți știam doi orădeni care aveau licențe pe softuri din computerul de acasă, deși ar fi putut lesne folosi softuri „preluate” de la birou…
Un alt aspect foarte important este că la astfel de întrebări nu prea ar trebui să li se dea răspunsuri. Există o molimă a interogației indecente care nu doar că scurtcircuitează conversația (publică) dar îi îndepărtează pe acei cititori de bună credință care ar pune întrebări mai mult sau mai puțin inteligente, dar în spiritul conversației.
Acum cîțiva ani, pe lista de discuții Masa Rotundă, coordonată de Iosif Țon, s-a ajuns la situația ca acesta să fie interogat cu privire la contul din bancă. Și omul a răspuns la întrebare!…
Cu acea ocazie am atras atenția asupra faptului că unor astfel de întrebări nu ar trebui să li se dea răspuns.
Pe Messenger am discutat cu destule persoane despre care nu știam nimic. Anonimatul lor nu m-a deranjat. Dar cînd cineva punea mai mult de 2-3 întrebări, îi atrăgeam atenția că o conversație nu constă din întrebări și răspunsuri, mai ales dacă nu știu cu cine stau de vorbă.
Revenind la chestiunea „preluării” materialelor ALTORA, desigur, se ridică întrebarea: Dar cum se face?
Am la îndemînă o replică de ieri a lui Marius Cruceru:
„Nu cred că este corectă preluarea ÎNTREGULUI articol, se preia 30% şi se dă sursa.”
Pe diferite site-uri de informație se găsește următoarea precizare:
„Pentru „revista presei” realizată de mijloace de difuzare în masă, articolele pot fi citate fără cost doar în limita a 300 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea în cauză. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaţiei.”
Din nefericire, pe destule bloguri evanghelice, inclusiv ale unor PASTORI (!), nu e precizată sursa materialelor ALTORA pe care le „preiau”.
În cazul „preluării” frazelor mele, pasi.ro dă sursa a doua: Informația de Bihor. Adică VIA, nu sursa!
Am cele mai mari îndoieli că Marius Cruceru și-ar fi dat acordul ca articole ale sale să fie „preluate” integral pe pasi.ro.
Dar și dacă și-ar fi dat acordul, rămîne o mare problemă pentru pasi.ro – problema imposturii. Site-ul „preia” o droaie de articole din diverse părți și are prea puțin conținut PROPRIU. Asta se sancționează drastic în lumea virtuală. Sper că și în mediul evanghelic!
Dar și dacă nu ar exista indicații precum preluarea a 30% din articolul cuiva, sau în limita a 300 de semne, pentru creștini standardele etice sînt, întotdeauna, înalte.
În Biblie nu scrie despre computer, Internet sau despre nave spațiale. Ei bine, ȘI ÎN ASTFEL DE CAZURI, în care nu au indicații precise, creștinii trebuie să dezvolte concepte înalte de comportament etic.
Și în cazul preluării unor părți din materialele altora, creștinii tot aceeași busolă trebuie să o aibă. Și fără să aibă indicații precise, creștinii trebuie să se manifeste și în cazul acesta conform unor norme etice înalte.
Nu trebuie nimeni să-ți ceară să nu fii hapsîn, pripit sau găgăuță. Trebuie, cumva, să știi tu, urmaș al lui Hristos, că nu e corect să fii hapsîn, pripit sau găgăuță.
Trebuie să știi, cumva, că trebuie să dai credit celui care merită.
Dacă cineva scrie un articol, de ce i-l iei? E munca lui, face ce vrea cu articolul lui.
Nu intru aici în detalii care arată că, de fapt, uneori, prin astfel de „preluări” ale producțiilor altora (care au avut nevoie de timp, sănătate, disciplină, bani pentru cărți și pentru computer, ca să ajungă să scrie articole ȘI SĂ LE POATĂ ADMINSTRA ÎN PUBLIC), atentezi la viața, demnitatea și bunurile altora.
Să nu ucizi! Să nu furi! Să nu minți! Să nu poftești! Să nu te prostituezi!
Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți!
Privește-l pe fratele tău de credință mai presus decît pe tine însuți!
În semn de protest față de folosirea îndelungată a procedeului de „preluare” a materialelor ALTORA, începînd din 1 februarie 2012 elimin pasi.ro, pe perioadă neprecizată, de pe lista blogurilor evanghelice. Este al doilea blog pe care îl sancționez astfel, după cel al Vindecătorului, cel mai jegos blog din blogosfera evanghelică (peste 1.000 de bloguri evanghelice).
Foto: Facebook – Yan Sysoev
Rick Warren: „Preaching in 164nations & pastoring members who speak 72languages, I’ve found racism is a most common & least admitted sin.” (31 ianuarie 2012)
La rubrica HotReporter de pe site-ul HotNews.ro cititorii pot încărca fotografii și scurte filme.
Toate cele 6 fotografii pe care le-am pus în ianuarie au peste 1.000 de vizualizări fiecare.
Concert de Anul Nou – reluare 5 ianuarie 2012 – 2.655 vizualizări
Locotenenții generalului – 1.497
Apus – 7 ianuarie 2012 – 1.266
Parîng (6) – 1.260
Parîng (5) – 1.175
Apus – 13 ianuarie 2012 – 1.069
„Cel mai palpabil efect al protestelor din această lună este extinderea rupturii mentale intra-româneşti, reaprinderea acelei uri ventrale îndreptate asupra celui de altă părere.
Dacă există o structură care a plănuit aceste manifestaţii, sau cel puţin le-a întreţinut odată izbucnite, atunci şi-a atins scopul cu asupra de măsură: România e mai dezbinată decât în 2009, la apogeul atins în timpul campaniei electorale prezidenţiale. Iar dacă totul a fost spontan, ne merităm soarta.”
Marți – 31 ianuarie, HBO, 15.45
The Insider – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Dramă, SUA, 1999
Regia: Michael Mann – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Cu: Russell Crowe – nom. Oscar, nom. Globul de Aur, nom. BAFTA
[7] nom. Oscar
[5] nom. Globul de Aur
“Combinaţie de Toţi oamenii preşedintelui şi China Syndrome, Insider este în acelaşi timp investigaţie gazetărească, dramă psihologică şi thriller politic, cu un Al Pacino în formă, după cabotinismele recente, şi un extraordinar Russell Crowe (poliţistul din L.A. Confidential) făcînd un rol care ar fi meritat Oscarul.” (Alex. Leo Şerban)
“În pofida unei durate-mamut, pelicula lui Michael Mann are forţa, suspansul şi tensiunea unui thriller de cea mai bună calitate.” (Mihai Chirilov)
“Din punctul de vedere al expresiei artistice, filmul e mai mult o platitudine jurnalistică (inspirat, de altfel, de un reportaj din ‘Vanity Fair’), decît semnificativă operă de artă. Secv. rapel: o galaxie de mingi de golf strălucind în noapte şi interviul alcătuit din tăceri semnificative.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ
Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Cifrele sînt aproximative.
crestintotal.ro – 1.708.000 vizite în 2011
mariuscruceru.ro – 1.330.000
popaspentrusuflet – 720.000
lascaupetru.wordpress.com – 500.000
romaniaevanghelica.wordpress.com – 386.000
suceavaevanghelica.wordpress.com – 322.000
simplulgand.wordpress.com – 320.000
crestinmonden – 313.000
barzilaiendan.wordpress.com – 312.000
versuricrestine.wordpress.com – 284.000
wallpaper4god.wordpress.com – 278.000
clujulevanghelic.ro – 245.000
rasvancristian.wordpress.com – 243.000
grupecopii.wordpress.com – 241.000
rascumparareamemoriei.wordpress.com – 240.000
vaisamar.wordpress.com – 233.000
sorinalukacs – 200.000
Adevărata spiritualitate – Francis A. Schaeffer, Editura Imago Dei, Oradea, 2008, 215 p.
“Care este centrul mesajului creștin al veștii bune, al Evangheliei pentru lume? Evanghelia este centrată într-un singur lucru – în moartea răscumpărătoare a Domnului Isus Cristos. […]
În Luca 9:22-24, decoperim că Cristos avansează o ordine cronologică. În versetul 22 citim: “Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învieze.” Ordinea cuprinde trei etape: răgăduit, omorât, înviat. Cuvintele se referă la moartea Lui unică și substitutivă, și totuși Isus Cristos Însuși leagă imediat în versetele 23 și 24 această ordine – tăgăduire, omorâre, înviere – de noi, creștinii. “Apoi le-a zis tuturor: «Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine [să renunțe la sine], să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze Fiindcă oricine va voi să-și scape viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine, o va mântui.»” Aici Isus ia această ordine atât de necesară pentru răscumpărarea noastră prin moartea unică și substitutivă a Domnului Isus Cristos și o aplică la viața creștină. Secvența – lepădare, omorâre, înviere – reprezintă și ordinea vieții creștine, a adevăratei spiritualități; nu există alta. […]
Moartea a fost esențială pentru lucrarea lui Cristos, provocând astfel diverse discuții; profeții au vorbit despre ea în Vechiul Testament, iar în Noul Testament Moise, Ilie și Cristos au conversat pe marginea ei. În viața creștină, moartea are un rol la fel de important; oare nu ar trebui să devină ea tema permanentă a meditației și conversațiilor noastre și ținta continuă a atenției și rugăciunii noastre? Prin urmare trebuie să întreb cât se poate de delicat: (more…)
Rick Warren: „Nothing can sabotage your life mission faster than a wrong relationship.” (31 ianuarie 2012)
Cristian Ionescu: „Pe de altă parte, cauza anti-colaboraționismului a devenit un pretext pentru promovarea altor agende cu care nu vreau să am nimic de-a face. Acesta a fost un motiv pentru care m-am îndepărtat. Mai mult, la câteva zile după semnarea declarației de la Atlanta, câțiva dintre păstorii semnatari au început să-și exprime anumite rezerve și îndoieli. Aceasta este o luptă pe care eu nu am timp, resurse și energie să o port singur sau cu un număr foarte mic de asociați.”
Declarația de la Atlanta (septembrie 2010):
„Un ziar din sudul țării, publică un articol în care ne prezintă un tablou sinistru.” – Radu Blendarencu
1. Creditele de consum, acordate pe cel mult 5 ani
2. Avansul minim – 25% la creditele imobiliare în euro
3. Creditele de consum în valută vor fi obținute mai greu
4. Refinanțarea – scutită de la noile reguli
5. Programul Prima Casa nu este afectat
Adevărata spiritualitate – Francis A. Schaeffer, Editura Imago Dei, Oradea, 2008, 215 p.
“Viața creștină autentică, adevărata spiritualitate, nu înseamnă doar că ne-am născut din nou. Ea trebuie să înceapă de aici, dar înseamnă mult mai mult decât atât. Nu înseamnă doar că vom merge în ceruri. Cu siguranță înseamnă acest lucru, dar înseamnă mult mai mult decât atât. Viața creștină autentică, adevărata spiritualitate a vieții prezente, înseamnă mai mult decât a fi justificat și a avea siguranța că voi merge în cer.” (p. 45)
„Teama de alternativa particulară, respingerea tuturor partidelor, cererea de majorare a pensiilor şi a alocaţiilor, “închideţi mall-uri şi deschideţi fabrici”, ideile anti-bănci şi anti-multinaţionale, “să ne luăm ţara înapoi” – în esenţă, dorinţa ubicuă de a primi protecţie sau măcar un azimut din partea statului – sunt tot atâtea dovezi că, inconştient sau nu, fâşii-fâşii de Românie nu au asimilat, nu înţeleg sau chiar resping libertatea, democraţia şi capitalismul.
Revoluţia din 1989 este pe cale să eşueze la nivel mental pentru că singurul segment care mai crede în idealurile ei sunt “decreţeii”, generaţia care, în debut de maturitate, a primit acel dar excepţional. Prinşi între mai-tinerii care eludează marjele istorice şi bunicii rămaşi fără visuri, “decreţeii” trag încă România după ei, în ciuda României.”
„Teodor Baconschi şi-a luat rămas bun de la MAE fără a privi înapoi cu mânie, în timp ce presa nu s-a prea sinchisit să facă bilanţul activităţii fostului şef al diplomaţiei române. Printre realizările sale se numără, bunăoară, actualele relaţii româno-maghiare – pe departe cele mai bune din ultimii 140 de ani. Bucureştiul s-a abţinut de la comentarii despre presiunile Comisiei Europene asupra Ungariei, despre furtunoasa şedinţă a Parlamentului European pe cazul Orban sau despre acuzele de „dictator” care i se aduc premierului maghiar şi pe care nepregetata opoziţie din România le-ar dori extinse şi asupra lui Traian Băsescu. Diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti au rămas însă neimpresionaţi de stereotipul avansat de liderii opoziţiei, fiind probabil mai îngrijoraţi de rolul iresponsabil jucat de mass-media autohtone pe parcursul recentei crize decât de spectrul unor eventuale suprareacţii prezidenţiale într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat.”
„În ce dictatură s-a pomenit ca „dictatorul” să fie înjurat, de dimineaţa până seara, la colţul străzii sau pe micile ecrane? Fără să păţească nimeni nimic, nici măcar să primească un telefon ameninţător. Sau să se trezească, Doamne fereşte, cu organele statului în ogradă. Culmea, cei mai vehemenţi contestatari ai lui Băsescu trag foloase copioase de pe urma lui. Luaţi audienţele Antenelor de la izbucnirea demonstraţiilor de stradă ca să vă convingeţi că „revoluţia” a devenit o îndeletnicire foarte profitabilă!
Pericolul, am impresia, vine din altă parte. De pe trotuarele şi forumurile unde se spune deja că „ne-am săturat de democraţie!” Ceea ce-mi aduce aminte de o înţeleaptă butadă orwelliană: „Nu instaurezi o dictatură ca să salvezi o revoluţie. Faci o revoluţie ca să instaurezi o dictatură”.”
31 ianuarie 2012, 07.00
„…aniversarea specială a unei Zile Naștere, nu este un eveniment care…” – comentariu ACIDUZZU în Mahalaua Pătrățosului
Adevărata spiritualitate – Francis A. Schaeffer, Editura Imago Dei, Oradea, 2008, 215 p.
“Înainte de a deveni creștin, omului îi e imposibil chiar să înceapă a trăi viața creștină sau să cunoască ceva despre adevărata spiritualitate. Iar singura cale de a deveni creștin nu este prin încercarea de a trăi un anumit tip de viață creștină sau prin aspirarea la un anumit tip de experiențe religioase, ci mai degrabă prin acceptarea lui Cristos ca Mântuitor. Indiferent de complexitatea, educația și sofisticarea omului sau de simplitatea lui, când devenim creștini, toți trebuie să parcurgem același drum. După cum împărații și mai-marii pământului se nasc, fizic vorbind, întocmai ca cel mai neînsemnat om, cel mai educat dintre oameni trebuie să devină creștin întocmai ca omul cel mai simplu. Acest fapt este valabil pentru toți oamenii din toate locurile și din toate timpurile. Nu există excepții. Isus a rostit un adevăr exclusiv: “Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14:6)
Rațiunea acestui adevăr se întemeiază pe faptul că (more…)
Unul dintre cei mai importanți apologeți ai secolului XX, cum îl numește Albert Mohler, Schaeffer a avut un mesaj a cărui greutate nu a fost înțeleasă niciodată pe deplin de majoritatea evanghelicilor, după cum menționează Chuck Colson, în Cuvînt înainte la cartea lui Schaeffer, apărută în românește în 2008 la editura Imago Dei, Adevărata spiritualitate (traducere: Eugen Budea, editare: Lucian Ciupe).
Vezi articolul în Revista Confesionala:
10 februarie – Turda: Biserica Penticostală Alfa și Omega
11 februarie – Beclean: Biserica Penticostală Betleem
12 februarie – Cluj: Biserica Penticostală Betel, 09.00
12 februarie – Cluj: Biserica Penticostală Vestea Bună, 18.00
13 februarie – Bistrița: Biserica Penticostală Sfânta Treime
14 februarie – Deva: Biserica Penticostală Muntele Sionului
15 februarie – Hunedoara: Biserica Penticostală Golgota
16 februarie – Hunedoara: Biserica Pentiostală Golgota
17 februarie – Ineu: Biserica Penticostală Betania
18 februarie – Timișoara: Biserica Penticostală Filadelfia
19 februarie – Timișoara: Biserica Penticostală Poarta Cerului, 09.00
19 februarie – Timișoara: Biserica Penticostală Elim, 18.00
25 februarie – Negrești Oaș: Biserica Penticostală Isus Lumina Lumii
26 februarie – Satu Mare: Biserica Penticostală Hristos a înviat, 09.00
26 februarie – Baia Mare: Biserica Penticostală Maranata, 17.00
Rick Warren: „The Internet makes it easier to believe a false accusation you’ve heard 50 times than the truth that no one’s talking about.” (30 ianuarie 2012)
30 ianuarie 2012, 08.10
„Păcatul „trimis înainte” prin confesare, nu numai că ne achită…” – Viorel Codreanu
Corneliu Simuț, Luigi Mițoi, Vladimir Pustan, Steven Spielberg, Rick Warren, Cristian Ionescu, Adi Dreana
29 ianuarie 2012, 13.00
În paranteză: poziţia în Top ZeList (63.807 bloguri româneşti)
4. crestintotal.ro (378)
5. popaspentrusuflet (341)
10. lascaupetru (1588)
13. vaisamar (577)
20. penticostalismulazi (2739)
21. rascumparareamemoriei (1162)
27. rasvancristian (818)
46. patratosu (1114)
65. petricamoisuc (7821)
66. barthimeu (5030)
67. clujulevanghelic.ro (350)
85. dyobodiu (1509)
86. penticostalul (1520)
90. strainisicalatori (24679)
„Vestea cea mai proastă, după gustul meu, este că manifestanţii exprimă, de fapt, o tristă stare de confuzie. Sînt obosiţi de minciuni, de lipsa de reforme adevărate, de „stilul“ agresiv al actualei puteri (care e incapabilă de dialog şi de comunicare decentă cu cetăţenii), de sărăcie şi de lipsa de perspectivă. Se strigă „Jos Băsescu!“ şi „Jos Guvernul!“, se fac propuneri idealiste sau lipsite de perspectivă, precum revenirea la monarhie (deşi toate sondajele mai vechi şi mai noi arată că marea majoritate a cetăţenilor vrea republică). Se cere – şi în piaţă, şi pe unele bloguri sau în ziare – un „guvern de tehnocraţi“, de parcă tehnocraţii ar avea soluţia bunăstării generale în buzunar. (Guverne de tehnocraţi au, acum, Grecia şi Italia, care stau mai prost ca noi în materie de „datorii suverane“, economie şi finanţe.) Şi, mai ales, se exprimă sila faţă de politică în general („nu mai vrem partide!“). Oamenii – nu numai puţinii care ies în stradă – s-au săturat, ce-i drept, de acest fel de politică practicat în România de tranziţie. Dar soluţiile sînt tot politice, nu pot fi altfel. Problema e că, acum, politicienii nu sînt capabili să ofere un alt tip de a face politică. Nu pot ieşi din logica de clan după care administrează ţara, înlocuindu-i mereu pe „ai lor“ cu „ai noştri“. Nu pot scăpa din chingile sistemului clientelar pe care l-au construit de atîta timp. Iar mişcările de stradă din ultimele zile sînt prea firave pentru a-i speria cu adevărat pe guvernanţi. Societatea civilă nu arată că ar fi în stare să se organizeze şi să insufle în spiritul public energii noi.”
http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/revolutia-faza-conu-leonida
ZeList - 80.000 bloguri
Romania Evanghelica 