Posts Tagged ‘Rotundu’

Rotundu – 100.000

16 Februarie 2009

rotundu.wordpress.com

Depăşirea pragului de 100.000 de vizite coincide cu momentul în care Rotundu este primul dintre blogurile orădene (400 indexate pînă acum) prezente în Top BlogRank şi al doilea dintre blogurile orădene prezente în Top ZeList, precum şi primul dintre blogurile evanghelice (540 indexate pînă acum) prezente în Top BlogRank şi Top ZeList.

Mess: Pătrăţosu-Rotundu

28 Ianuarie 2009

22 ianuarie 2009

davidnata: Alin Cristea,
spre exactitate şi spre atenţie (şi spre nerecidivă)…
Citatul aparţine lui John Piper. Citeşte, te rog cu atenţie, introducerea, cupriinsul şi încheierea unui post (lung, adevărat)
Nu sînt eu chiar aşa de original.
Şi mai ales că am spus că nu sînt de acord cu toate afirmaţiile autorului…
Asta este pentru tolba cu citate inexacte sau prost atribuite
davidnata: Corectează imediat, te rog!
Alin Cristea: Buna seara, Marius Cruceru
davidnata: buna sa iti fie inima
Alin Cristea: e bine sa ai o modalitate sa soliciti reparatia IMEDIAT, nu?
davidnata: sint incintat sa fiu confundat cu Piper, dar este un exerciţiu de smerenie, mai mult decit de „exactitate” si de reparatie
Alin Cristea: te rog spune-mi la ce te referi, ca inca nu sint sigur
Alin Cristea: la Patratoase (5)?
davidnata: nu ma intereseaza reparatii din partea ta cind sint despre mine, altfel reactionam mai devreme la alte inexactitati si citiri gresite ale rindurilor mele … Cind este vorba despre altii… alta problema. Dar, inca o data, citeste mai atent… daca tot te apuci, iar google iti sta la dispozitie pentru cercetari in privinta unuia ca MLK inainte de a comenta ce spun eu de ziua lui.
Alin Cristea: esti nostim
davidnata: exact!
Alin Cristea: eu nu gindesc asa
Alin Cristea: imi pui in circa lucruri de care nu sint vinovat
davidnata: anul viitor de ziua lui va trebui sa spun si ca un pastor baptist nu trebuie sa mearga la curve, daca se poate
Alin Cristea: dar, daca pornim de la ipoteza ca as gindi ceva ce te deranjeaza, nu-i asa ca nu e de ajuns ca sa-mi atragi atentia ca eu sa ma execut, nu?
Alin Cristea: nu sintem la… scoala
davidnata: Pina una alta esti invitat sa iti completezi tolba cu timpenii, ori cu traduceri gresite, ori cu chestiuni scoase din context cu Piper ori cu pseudo-Marius Cruceru, daca tot ai de gind sa pastrezi Patratoase 5
Alin Cristea: iar daca imi ceri sa fac reparatiile de cuviinta, inseamna ca presupui o baza etica
Alin Cristea: inca nu stiu despre ce este vorba exact
Alin Cristea: acum citesc (de zor)
davidnata: gindesti ideologizat, Alin Cristea.
Alin Cristea: aoleu
Alin Cristea: am ajuns sa o aud si pe asta
davidnata: ti-am mai spus-o, dar …. memoria
Alin Cristea: nu, eu ti-am mai spus-o
Alin Cristea: despre tine
Alin Cristea: nu de mine e vorba
Alin Cristea: cu memoria nu prea am probleme
Alin Cristea: cind am, imi cer scuze
davidnata: nu-ti cer sa faci nici o reparatie, fa cum vrei, dar te faci de ris,
Alin Cristea: no, ca n-ar fi prima oara cind ma fac de ris, nu?
davidnata: crezi ca iti dai seama ce este in capul meu, dar te inseli,
davidnata: as fi putut sa te iau peste picior pe blogul meu cu citatul ala.
Alin Cristea: faci cum vrei
davidnata: considera un act altruist si colegial faptul ca ti-am atras atentia
davidnata: imi pare rau ca ai nevoie de indicatii si de note de subsol la orice gest
Alin Cristea: inca nu stiu despre ce este vorba
Alin Cristea: citesc
davidnata: asta este ideologizare
davidnata: ai fi putut sa spui „multumesc”, full stop, fara sa incepi sa te dai mare,
davidnata: ai gresit blogareste din fuga, din superficialitate si ai incurcat borcanele
Alin Cristea: si tu te-ai grabit sa ma prinzi, nu?
davidnata: ai putea sa spui simplu: scuze si multumesc, scuzte fata de cititorii tai, multumesc, mie ca ti-am atras atentia.
Alin Cristea: am dat acum cautare: Piper
davidnata: Ai totul in postul meu, nu te obosi,
Alin Cristea: da, acolo am dat
davidnata: citeste cu atentie de acolo de unde ai luat, frate.
davidnata: este demn de incredere, nu-s rindurile mele,
Alin Cristea: ok
davidnata: este o traducere de proba dintr-o carte,
davidnata: ai si pdf-ul cu originalul englezesc
davidnata: totul este mura in gura,
Alin Cristea: inteleg, deci, ca este un capitol dintr-o carte
davidnata: nu te obosi.
davidnata: exact!
Alin Cristea: ok
davidnata: tradus de cineva
Alin Cristea: puteai sa imi spui de la inceput
Alin Cristea: ok
davidnata: este o cartea a lui Piper!
Alin Cristea: o sa mentionez cine a scris patratosenia: John Piper
davidnata: Am incercat, dar ai inceput iar sa te dai mare… si rotund…
davidnata: citeste primele mele rinduri!
Alin Cristea: se pare ca am obtinut si eu 10 minute de partasie
davidnata: da, atunci poti s-o mai faci si alta data, cu riscul de a te face de ris.
davidnata: Daca spui despre mine nu reactionez. Spune despre altii si stam la corecturi…
Alin Cristea: nu-mi da idei…
davidnata: Data viitoare te rog incearca cu o vorba memorabila a lui Calvin si pune-mi-o in circa.
davidnata: Voi intirzia vreo doua zile ca sa ma simt bine!
davidnata: Apoi Augustin, Luther, Toma şi chiar Aristotel, citatul meu preferat despre metafora.
Alin Cristea: Domnu’ doctor…
davidnata: „Cine stăpîneşte metafora … stăpîneşte lumea… ” Aristotel, Poetica
davidnata: da, ştiu să fac şi injecţii..
Alin Cristea: m-am prins si eu de gluma
davidnata: Finally
Alin Cristea: acea patratosenie merita dezbatuta
Alin Cristea: a lui Piper
davidnata: Sigur, numai că nu-i aşa că sună altfel dacă este din gura lui Piper, ridici pălăria întîi şi după aia …
davidnata: Dacă era de la mine mă luai peste picior cu pălăria pe cap.
Alin Cristea: eu am auzit un contraargument acum vreo 10-12 ani
Alin Cristea: intr-o biserica
Alin Cristea: oricum, bunicii si parintii nostri sint contraargumente vii
Alin Cristea: din cite imi dau seama, esti mult prea pornit
davidnata: Debatable…
Alin Cristea: eu nu am zis ca e timpenie
davidnata: Debatable
Alin Cristea: Debatable inseamna de dezbatut?
davidnata: sigur
Alin Cristea: ca sa nu mai vorbesc de faptul ca as fi pus unele formule de ale tale si la Reflectia saptaminii
Alin Cristea: dar impresia mea e ca nu prea intelegi spiritul in care fac eu astfel de lucrui
Alin Cristea: lucruri
Alin Cristea: ti-ai fixat de acum citiva ani prejudecati fata de activitatile mele
davidnata: ai explicat de mai multe ori, stiu romaneste.
Alin Cristea: si-o dai inainte, vorba ta, fara sa citesti toata postarea
davidnata: faptul că ai explicat şi declarat asta nu te face credibil.
Alin Cristea: pai la mine nu e problema sa fiu credibil
Alin Cristea: am destule evidente semnale ca sint credibil
Alin Cristea: ti s-a parut vreodata ca am incercat sa fiu credibil in fata ta?
Alin Cristea: sau a cuiva de la Emanuel?
davidnata: sigur, si eu am semnale că sînt genial, dar acele semnale nu sînt credibile
Alin Cristea: ai iesit de pe tarla
davidnata: asta inseamna ca sint pe drum, drumul cel bun,
Alin Cristea: of
davidnata: cind esti pe drum spui că ieşi pe tarla,
davidnata: tot de dragul exactitatii,
Alin Cristea: (in ceea ce priveste exactitatea, nu esti credibil)
davidnata: eu nu sint exact, glissando-ul nu este exact, chitara nu este un clavecin bine temperat.
Alin Cristea: (de asemenea, daca vrei sa fii citit in anumite chei, metaforice, ironiste etc., atunci ar trebui si tu sa fii atent in ce cheie scrie cineva)
davidnata: orice text, dar mai ales poezia in special, presupune consecventa, nu exactitate şi disciplină, nu perseverenţă
davidnata: tu eşti exact şi perseverent, dar nu consecvent şi disciplinat
Alin Cristea: !!!!!!
davidnata: aşa că n-am să mă gîndesc la nici o cheie!
davidnata: de asta nu mai contează pentru mine demult ce scrii şi ce faci, cum ţi-am mai spus, cît mă interesezi în sens creştinesc şi de părtăşie ca persoană… atît. ca orice frate în Cristos, nu ca creator de on line, vorba prietenului nostru comun, Bastrix, căruia, iată, trebuie să îi plîngem de milă că s-a îmbolnăvit.
Alin Cristea: nu stiu
Alin Cristea: nu il frecventez
Alin Cristea: am observat, doar, intimplator, ca sta bine in ZeList
davidnata: ba da, trebuie
davidnata: balzacian trebuie
Alin Cristea: nici prin cap nu-mi trecea ca o sa am parte de o asa conversatie de seara interesanta
davidnata: Ti-am spus care-i soluţia. Dă cu bîta în baltă cît poţi de tare … şi eu te ajut să-ţi curăţi stropii de pe faţă, ca în astă seară
Alin Cristea: din ce scrii nu pricep nimic
Alin Cristea: nu tu esti expertul cu datul in balta?
davidnata: Era … o parte dintr-o poezie
Alin Cristea: nu cunosc
Alin Cristea: asta inseamna dat cu bita in balta, ca nu am observat ca e Piper?
Alin Cristea: sau te referi la altceva?
davidnata: pentru un bloggar disciplinat şi consecvent, da
Alin Cristea: stai sa citesc bine: ai scris cumva ca sint disciplinat si consecvent?
Alin Cristea: te pot cita?
davidnata: pentru cineva perseverent şi exact, nu, ai făcut bine…..căutînd cu orice preţ pe Pătrăţosu în mariuscruceru.ro ca să-ţi iasă demonstraţia
Alin Cristea: nu esti drept
Alin Cristea: pentru ca ai pornit cu o prejudecata
davidnata: dacă nu sînt drept atunci sînt rotund,
Alin Cristea: dar nu ma supar prea tare (deocamdata)
Alin Cristea: hm.. rotund…
Alin Cristea: trebuie sa recunosti ca asta e totusi o arta…
davidnata: ah, nu, te vei supăra, vei găsi motiv, sigur… pariem
Alin Cristea: a, nu, pariem ca iar o sa pricepi gresit…
Alin Cristea: Doru Hnatiuc mai face astfel de conexiuni aiuritoare
davidnata: nu pricepi că eu nu caută să te pricep, că am renunţat demult la chestia asta.
davidnata: tocmai de asta sînt atît de relaxat
Alin Cristea: wow
Alin Cristea: esti relaxat?
Alin Cristea: se poate rezolva chestia asta
davidnata: cu ce, cu telefoane la trei noaptea?
davidnata: te rog, încearcă!
Alin Cristea: mojicule
BUZZ!!!
Alin Cristea: scuze
Alin Cristea: nu am vrut sa dau BUZZ
davidnata: imi pare rau, ma duc sa citesc Biblia cu copiii, deşi citesc acelaşi text în fiecare an, este mai fasciant şi mai neaşteptat decît această discuţie. Ţi-am spus eu: previzibil…
Alin Cristea: da, este previzibil cit de mojic esti uneori

Colocviul Dumitru Cornilescu VII – Impresii rotund rotunjite

5 Octombrie 2008

Oglindă rotundă rotunjoară,
Oare ce-ar trebui să (nu) ne doară?

Primul lucru evident despre colocviile Cornilescu este că au un nivel ridicat de prezentare şi transmitere a informaţiilor. La fel cum este evident că participanţii, pastori şi lideri evanghelici din vestul ţării, se află la diferite stadii de percepere şi manevrare a informaţiilor care sînt oferite în cadrul acestor întîlniri. Fiecare ediţie a colocviului a trezit interesul pentru domeniul abordat (hermeneutică, teologie, istoria bisericii etc.), însă sesiunile de cîte o oră şi jumătate sînt obositoare.

Traducerea (deşi cu traducători excelenţi, precum Radu Gheorghiţă) uzează capacitatea de recepţie a participanţilor, dar mai ales dinamismul conexiunii ideilor. Probabil o oră ar fi un timp mai potrivit pentru fiecare dintre cele 5 sesiuni ale colocviului. Asta DACĂ românii ar fi mai disciplinaţi în a respecta ora de începere a fiecărei sesiuni şi mai receptivi la modalitatea în care este structurat materialul prezentat.

Un alt aspect evident este faptul că o bună parte din participanţi sînt interesaţi de astfel de întîlniri, din diferite motive, făcînd efortul, de două ori pe an, să se deplaseze, din oraşe precum Arad, Timişoara, Cluj, pentru 2-3 zile, dar şi participînd în diverse moduri la dinamica întîlnirilor, de a căror organizare se ocupă Aurel Burtic din Oradea.

Pe un Rotund ca mine îl doare, desigur, că un astfel de eveniment, aflat deja la a şaptea ediţie, nu are încă un site sau un blog. Dar cred că pe alţii, care ar vrea să ştie mai multe şi să folosească, cu ajutorul Internetului, oportunitatea prezenţei în România a unor renumiţi profesori evanghelici din străinătate, îi doare şi mai tare. De fapt, în condiţiile tehnicii actuale, (mi-)am şi pus întrebarea de ce nu s-ar putea transmite direct pe Internet un astfel de eveniment de importanţă majoră din viaţa evanghelicilor din România.

De reţinut apetitul participanţilor pentru cîntare (şi rugăciune – doară-s păstori!), în cadrul părtăşiei în închinare la începutul întîlnirilor de dimineaţă. Andrei Ormanji şi Răzvan Reşte au pregătit aceste momente, de departe cele mai populare, la care participau cu rîvnă mai toţi.

Cel mai cald moment din cele trei zile mi s-a părut a fi marţi dimineaţa, cînd a fost salutată sosirea lui Emil Bartoş (care nu şi-a pierdut simţul umorului: “mă acomodez cu revenirea în ţară… mda, mi-au lipsit Băsescu, Gigi Becali…” – hohote de rîs).

Pauzele de cafea (suc, sărăţele, dulciuri etc.) constituie întotdeauna, ca şi prînzul şi cina, momente relexate, importante, memorabile, eficiente pentru iniţierea de relaţii şi/sau cultivarea lor. Într-una dintre aceste pauze, cineva m-a abordat în legătură cu posibilitatea folosirii mai eficiente a Internetului de către evanghelici, ceea ce mi-a prilejuit un mic moment de exaltare, înjghebînd rapid un plan de conferinţă: Alin Cristea despre prezenţa evanghelicilor pe Internet, Vasile Tomoiagă despre posibilităţile tehnice oferite de Internet, Beni Husarciuc despre cum se poate face promovare pe Internet. Mai rămîne de văzut cine o să o organizeze (prima dată, că după aceea poate fi preluată, multiplicată, dezvoltată, comentată etc.).

În ceea ce priveşte structura ultimei ediţii a colocviului, îmi exprim şi eu, precum i-am auzit şi pe alţii, părerea de rău că nu a fost mai mult timp pentru mărturisirile de credinţă baptiste. Dacă despre celelalte crezuri şi mărturisiri de credinţă din primele 16 secole avem ocazia să mai citim în limba română, despre mărturisirile de credinţă ale evanghelicilor nu avem informaţii prea bogate, cu atît mai puţin comentarii (competente, precum ne-a oferit reputatul istoric american care ne-a cultivat spiritul în aceste zile).

Baptiştii de Sud din Statele Unite au formulat o mărturisire de credinţă în 1925, pe care au completat-o în 1963 şi în 2000, ultima dată adăugînd articole referitoare la teologia teismului deschis şi la probleme morale în domeniul sexualităţii şi familiei.

Am reţinut o astfel de precizare în urma unei întrebări puse de cineva despre cît de des apar şi sînt completate mărturisirile de credinţă. Sesiunile de discuţii sînt benefice, întrucît participarea e efectivă, atît din punct de vedere al întrebărilor şi completărilor, cît şi din punctul de vedere al interesului manifestat de participanţii la colocviu.

Astfel, răspunsul profesorului Thomas Nettles la întrebarea dacă crezul ar trebui rostit de întreaga comunitate creştină adunată la închinare a fost afirmativ. O altă întrebare, despre Spurgeon, a condus la unul dintre cele mai interesante momente ale colocviului, cînd ni s-a prezentat, pe scurt, contextul în care Spurgeon s-a separat de Uniunea Baptistă din Anglia.

Un alt moment interesant a fost cînd, răspunzînd unei întrebări, profesorul Thomas Nettles a făcut precizări clare despre principiul regulator (Scriptura ca regulă, toate elementele necesare ale închinării sînt precizate în Scriptură) al ramurei reformate şi principiul normativ (Scriptura ca normă, ca ghid) al ramurei luterane.

O altă precizare importantă a fost în legătură cu formularea crezurilor baptiste. Vrem să fim ca biserica primară?, a fost replica profesorului. Nu, deoarece oricare biserică (prezentată în Apocalipsa) din perioada timpurie a avut problemele ei. Dacă vrem să formulăm o mărturisire de credinţă, aceasta trebuie să aibă la bază învăţătura apostolilor. Crezul niceean (315) a avut la bază crezul apostolic (formulat oficial abia în secolul VIII).

Ca şi la celelalte ediţii, prelegerile au fost înregistrate de către Radio Vocea Evangheliei Oradea (director: Daniel Burtic), astfel că participanţii la colocviu au posibilitatea să reia materialul şi să-şi completeze notiţele. Poate că aici ar fi momentul să menţionez că în România evanghelică nu există bunul obicei de a analiza critic evenimentele, nu se fac retrospective care să ne ajute la a distinge între ce ar trebui să ne doară şi ce nu ar trebui (prea tare) să ne doară. Rotundă oglindă oglinjoară…

De asemenea, librăria RVE a fost prezentă cu un larg spectru de cărţi. Din care au lipsit însă cel puţin 3: Cele 7 legi ale învăţării (pe care a recomandat-o Aurel Burtic, atunci cînd a prezentat cele două cărţi sponzorizate, împreună la 1 leu: Păstorind caii şi După cum fierul ascute fierul) şi Dicţionar de termeni teologici şi Dicţionar de studii biblice.

Pentru mine întîlnirea de lîngă Oradea a însemnat şi iniţierea în muzica formaţiei Decean, pe care am ascultat-o, întîmplător, în maşina unui pastor. Mi s-a precizat însă că e vorba de cea mai liniştită piesă a formaţiei. :)

Am avut şi ocazia să particip la o partidă de fotbal pe miniterenul de lîngă Hotelul Perla, unde a avut loc colocviul. De 13 ani de cînd sînt în Oradea mă tot întreb, cu astfel de ocazii: pe-aici prin Bihor se joacă şi fotbal? Că rar văd – mă refer, desigur, la partidele astea instituite spontan – o minimă strategie (de exemplu, să nu tot tragi de la distanţă la poartă dacă portarul respectiv apară de fiecare dată), conducător de joc, amplasare echilibrată a echipei şi, ceea ce mi s-ar părea absolut necesar, jocul ÎN ECHIPĂ. Dacă eşti gras (a se citi: rotund) şi te mişti mai greu, sau nu dai cu vreo doi-trei de pămînt, ci vrei să joci elegant, rişti să ajungi un fel de paria sportiv.

Din păcate, astfel de partide relevă şi ceva din mentalitatea caracteristică unor lideri şi enoriaşi evanghelici: fugi-fugi înainte-înainte, aruncă mingea la grămadă, nu pasa celui care s-a poziţionat mai bine decît tine, las’ să alerge el mai bine şi să-ţi paseze, dar, cel mai important, e, iarăşi, fugi-fugi înainte-înainte, desigur. Cît mai mult efort (vizibil), ca şi cum ai transpira la predica amvonală, nu lăsa timp de reflecţie, să nu apuce cumva vreunul să gîndească cu adevărat. Că doară de-aia “jucăm”, să ne “împlinim-pătrăţoşim”, nu să ne “rotunjim”…

Dacă se nimereşte să mai fie încă o conferinţă în aceeaşi perioadă, la acelaşi Hotel Perla, cum a fost acum, iată că se iveşte ocazia să mă întîlnesc, în pauzele de cafea şi de masă, şi cu cîţiva de acolo, schimb cîteva cuvinte, mai arunc o provocare, actualizăm datele de contact, ne mai propunem ceva pentru viitor etc.

Pentru mine rămîne memorabil acest colocviu şi pentru un “accident” spontan-benefic: mi-au CĂZUT ochii în Marcu 2:14-17, făcîndu-mă să meditez la ce semnificaţie are Casa lui Levi, “post de prim-ajutor” unde Doctorul consultă pe cei care au nevoie de alin(are).

Şi cîte n-au mai fost şi s-ar mai putea scrie…

Oglindă rotundă-rotunjoară,
Oare ce-ar trebui să (nu) ne doară?