Evenimente – Mai 2008

Conferinţa PENIEL – Bucureşti, 30 aprilie-1 mai
Conferinţa SALEM – Oradea, 29 aprilie-2 mai
TabăraTinerilor Români Creştini din Italia – 1-4 mai 2008
Şcoala de Perspective Creştine Biblice Asupra Lumii – Mediaş, 4 mai – 24 iulie 2008
Festivalul de Dramă şi Pantomimă – Oradea, 8-10 mai
Concert în Parcul Rozelor din Timişoara – 10 mai
Conferinţa “Pe primul loc caracterul” – Reşiţa, 10 mai
Conferinţă de misiune Generaţia ProMesia la Sighet – 16 -17 mai
Conferinţă pentru analiza lucrării baptiste sub comunism – Arad, 26-28 mai
BucureştiFest cu Andrew Palau – 30 mai – 1 iunie

Turul blogurilor (aprilie 2008)

Pentru blogosfera evanghelică luna aprilie a constituit o perioadă discontinuă, cu cele mai mari variaţii în ceea ce priveşte vizibilitatea (pe platforma WordPress). Cu cel puţin 7 bloguri lansate în această perioadă, luna aprilie se apropie de media din prima parte a anului trecut. În cea de a doua parte a anului media a depăşit 10 bloguri (chiar 20 în octombrie). Cea mai dinamică lună, în ceea ce priveşte numărul blogurilor lansate, a fost luna ianuarie 2008, cînd blogosfera evanghelică s-a îmbogăţit cu peste 30 de bloguri.

Denumirea de bloguri evanghelice nu se referă neapărat la activitatea ideologic-confesională promovată oficial, ci la apartenenţa bloggerilor la mediul evanghelic, apartenenţă uneori declarată, alteori relevată de concepte şi formule caracteristice spaţiului confesional neo-protestant. În destule cazuri, unele dintre blogurile pe care le-am denumit a fi evanghelice nu pot fi percepute cu uşurinţă ca făcînd parte dintr-o orientare religioasă, întrucît nu-şi propun aşa ceva (sensul primar al conceptului de blog este cel de jurnal).

În prima parte a lunii aprilie, media blogurilor evanghelice prezente în Top 100 WordPress a fost cea mai scăzută din acest an, la nivelul celei din noiembrie: 6-8 bloguri. Şi de atunci au apărut încă 100 de bloguri evanghelice!

Însă partea a doua a lunii aprilie a compensat, cu vîrf şi îndesat, situaţia. Evanghelicii au fost prezenţi, în repetate rînduri, în Top 100 WP, însă acum, în aprilie s-a depăşit recordul de 16 bloguri din 8 ianuarie, 15.15. Astfel, în 28 aprilie, 11.40, au fost prezente 17 bloguri evanghelice în Top 100 WordPress, fapt explicabil şi prin contextul religios al sărbătorilor pascale, dar şi prin faptul că în weekend creşte de obicei numărul blogurilor evanghelice în acest top. După două zile, situaţia a revenit la media obişnuită de 7-9 bloguri în top.

În ceea ce priveşte numărul postărilor din top, media lor este asemănătoare cu cea a blogurilor. Recordul rămîne cel din 7 ianuarie, 21.45, cînd au fost prezente în Top 100 WP 15 postări ale bloggerilor evanghelici.

Şi alţi indici arată dinamica blogosferei evanghelice: cel puţin o dată pe lună 3 bloguri şi/sau 3 postări ajung în Top 10, şi cel puţin o dată pe lună 7 sau 8 sînt în Top 50. Punctele de referinţă rămîn, desigur, cele din 4 ianuarie, cînd, în contextul funeraliilor lui Petru Dugulescu, 5 bloguri şi 5 postări au ajuns în Top 10.

Dar, aşa cum am menţionat în Anul confesional 2007, a existat un alt moment de referinţă, în ceea ce priveşte vizibilitatea bloggerilor evanghelici, în 18 ianuarie 2008, cînd primele 3 locuri din Topul blogurilor erau ocupate de evanghelici: Marius Cruceru, Dănuţ Mănăstireanu, Vasile Taloş.

Prima chestiune remarcabilă din blogosfera evanghelică din luna aprilie a constituit-o postarea sex sex sex, ca “formă de revoltă împotriva celor care măsoară cu propria măsură totul, cuvinte, oameni, chipuri etc.”, de pe blogul “Lumea adam(a)ică”. Postarea anului!

A doua chestiune remarcabilă: Pătrăţosu – 700.000. Blogul lui Marius Cruceru e de departe cel mai vizitat, nu numai din blogosfera evanghelică, ci şi de pe platforma WordPress. Cel mai important fenomen al anului trecut la evanghelicii din România, blogul orădeanului a iscat polemici aprinse, ba chiar scandaluri, însă are meritul incontestabil de a fi adus vizibilitate evanghelicilor.

Spre sfîrşitul lunii aprilie a fost lansat blogul România Evanghelică, rezultat firesc din blogurile care prezintă informaţii confesionale din diverse oraşe.

Dacă anul 2007 a fost pentru evanghelicii români cel mai cel mai greu an din perioada post-comunistă, 2008 ar putea fi unul fast, cu consecinţe benefice pentru următorii ani, şi pentru că anul acesta sînt trei mari evenimente de masă, ocazionate de vizita unor renumiţi evanghelici occidentali: Josh McDowell, Andrew Palau, Franklin Graham. Astfel, evanghelicii din România, aflaţi în criză de identitate şi solidaritate, sînt constrînşi să colaboreze pentru organizarea acestor evenimente.

Primul eveniment s-a consumat în luna aprilie: Josh McDowell a conferenţiat la Sovata, unde au fost 500 de lideri evanghelici, iar la conferinţele de la Bucureşti sălile au fost pline, cu peste 800 de participanţi la Palatul Copiilor şi peste 4.200 tineri la Sala Palatului. Blogul Josh McDowell în România oferă informaţii despre acest eveniment despre care s-a scris pe mai multe bloguri evanghelice.

Pe jumătate din cele aproximativ 250 de bloguri evanghelice este afişat numărul accesărilor. Pînă în data de 15 aprilie 2008, au peste 1.000 de accesări cel puţin 100 bloguri, dintre care cel puţin 40 au peste 10.000 de accesări.

Cel puţin 35 de bloguri nu au nici o postare anul acesta pînă în 15 aprilie şi încă cel puţin 100 nu au avut nici o postare în primele două săptămîni ale lunii aprilie.

Conferinţa PENIEL

A 12-a conferinţă naţională de tineret Peniel – „Viaţa la maxim” – are loc în 30 aprilie – 1 mai la Sala Polivalentă din Bucureşti (Parcul Tineretului). Participă: Lucian Oniga, Cristian Barbosu, Florin Ianovici, Tony Anthony. Închinarea va fi condusă de către Peniel band şi Decean. Vor mai sluji prin muzică: Plus, Petrică Bistran, Vitamina C şi corurile (reunite) Sanctus Pro Deo & Te Deum Adoramus Philarmonia.

Programul conferinţei: www.peniel.ro

no comment 18 – Eurolectura biblică

Numai o treime dintre europeni a citit un fragment din Biblie în ultimul an. Concluzia reiese dintr-un sondaj prezentat luni la Vatican. Ţările în care s-a făcut sondajul sînt Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Statele Unite, Germania, Spania, Franţa, Italia, Polonia şi Rusia. În ultimele 12 luni, în aria examinată din Europa, au citit cel puţin un fragment din Sfînta Scriptură între 20% şi 38% din persoanele intervievate. În Statele Unite procentul ajunge la 75%.

Radio Vatican, 28 aprilie 2008

Evanghelizare în penitenciare

600 de persoane (12 grupe a cîte 50) din penitenciarele din Aiud şi Arad au avut ocazia să asculte mesajul Evangheliei cu ocazia întîlnirilor iniţiate de Fundaţia Rescue. Au participat, împreună cu reprezentanţii Fundaţiei Rescue, un grup de elevi de la Liceul Teologic Baptist “Emanuel” din Cluj-Napoca şi un grup de 10 tineri din Biserica Penticostală Betel din Arad.

Rescue

17 bloguri evanghelice în Top 100 WordPress (28.04.2008)

28 aprilie 2008, 11.40

3. patratosu
10. rotundu
30. danutm
31. rasvancristian
46. brasovulevanghelic
47. ionatan
48. amintiricusfinti
55. romaniaevanghelica
65. cllodvl
67. shalomshalom
69. adamaica
74. romoflorin
80. iasievg
84. penticostalul
85. ambasadorul
86. clujulevanghelic
99. alergatorulcufaclie

http://botd.wordpress.com/?lang=ro

Marşul Învierii la Timişoara

Asociaţia Evanghelistică şi de Caritate „Isus Speranţa României”, în colaborare cu bisericile creştine din Timişoara şi Consiliul Local Timişoara, organizează luni, 28 aprilie 2008, de la ora 15, cea de-a XVI-a ediţie a manifestării creştine “MARŞUL ÎNVIERII”.

Isus Speranţa României

Marşul Învierii la Giurgiu

Luni 28 aprilie, între orele 11-13, are loc a V-a ediţie a „Marşului Învierii”, organizat de Biserica Baptistă, Biserica Penticostală, Biserica Creştină după Evanghelie şi Biserica Evanghelică.

Ştiri Creştine

Disidenţa religioasă

“Cea mai radicală acţiune contestatară pornită din lumea evanghelicilor români a fost fără îndoială cea iniţiată de un grup de nouă baptişti – Pavel Nicolescu, Nicolae Traian Bogdan, Emerich Iuhasz, Ioan Brisc, Petru Cocârţeu, Ioan Moldovan, Nicolae Rădoi, Ludovic Osvath şi Dimitrie Ianculovici, care în aprilie 1978 au pus bazele Comitetului Creştin Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (ALRC). Comitetul a solicitat imediat aderarea la organizaţia elveţiană Christian Solidarity International (cu sediul la Zürich). Membrii săi au trimis autorităţilor superioare de stat şi conducerii Uniunii Baptiste o Declaraţie şi un apel intitulat Încetaţi prigoana. În declaraţie erau invocate Constituţia şi tratatele internaţionale semnate de România (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Actul final de la Helsinki pentru Securitate şi Cooperare în Europa). Scopul declarat al Comitetului era cuprins în şase puncte: „afirmarea valorilor morale şi spirituale ale religiei creştine; apărarea libertăţii religioase şi de conştiinţă; apărarea şi ajutorarea tuturor celor persecutaţi din cauza convingerilor religioase; promovarea legăturilor interconfesionale între creştinii din România şi cu cei din străinătate; informarea opiniei publice din România şi străinătate asupra persecuţiei religioase din România; analizarea fenomenului religios în contextul societăţii socialiste“.”

Fragmentul intitulat Disidenţa religioasă se găseşte la paginile 377-382 în Raportul Tismăneanu disponibil pe site-ul preşedinţiei române.

Gândirea baptistă şi spiritul european

Emil Bartoş: “O survolare atentă a mărturisirilor de credinţă baptiste arată că în nici una nu lipseşte articolul despre libertatea religioasă. Acesta afirmă că Dumnezeu este stăpânul conştiinţei, şi că El doreşte ca ea să fie eliberată de robia învăţăturilor umane contrare legii dreptăţii divine. Idealul baptist a rămas în principiu neschimbat: ‘O biserică liberă într-un stat liber’. Articolul prevede libertatea de conştiinţă, care, la rândul ei, implică libertatea religioasă. Ca să lămurim, baptiştii promovează nu uniformizare religioasă, ci libertatea religioasă. Practic, dacă ar fi să exemplificăm, ei nu cred că statul ar trebui să intervină în viaţa religioasă. Statul trebuie doar să asigure cadrul pentru drepturi egale şi diversitate religioasă.”

Întreg articolul: Revista Perspective – rubrica Eseuri

Monumentalitatea microistoriei

(Idei în dialog, Nr. 9 (24), septembrie 2006)

Daniel Barbu: “Mişcarea evanghelică inaugurată în august 1875 în Bihor a căpătat imediat, purtată de figura legendară şi cu identitate etnică ambiguă a lui Mihály Kornya / Mihai Cornea, trăsăturile unei mişcări sociale nonconformiste, dacă nu de-a dreptul contestatare, fiind tratată ca atare de autorităţile publice: prefecţii, jandarmii, primarii şi preoţii bisericilor dominante au mobilizat toate instrumentele de constrîngere ale statului pentru a încerca să stăvilească fondarea a sute de biserici baptiste în comitatele dintre Tisa şi munţi. Prefecţii şi jandarmii unguri erau tot atît de îngrijoraţi de fenomen ca şi primarii şi preoţii români, de vreme ce istoria baptistă este, începînd din Anglia veacului al XVII-lea şi dincolo de contestarea ierarhiilor tradiţionale politice şi bisericeşti, purtătoarea unui ferment al modernităţii incompatibil cu identităţile organice de tip etnic: acolo unde sînt prezenţi, baptiştii rup legătura naturală dintre ordinea civilă şi cea individuală, insistînd asupra primatului absolut al libertăţii de conştiinţă în raport cu orice fel de asociere civilă, etnică ori religioasă predeterminată şi involuntară. Episcopia Aradului, patronînd nominal o populaţie dezafectată religios şi înclinată să-şi individualizeze comportamentele, descrisă indirect de Paul Vesa, nu s-a putut sustrage trezirii evanghelice. La începutul secolului al XX-lea, 2% dintre românii comitatului Arad erau creştini (re)botezaţi în bisericile baptiste, ceea ce înseamnă că fenomenul privea în termeni demografici aproximativ zece procente din populaţia românească, cu densităţi sporite pe Valea Crişului Alb, unde atinge familii ca Sida şi Slăv, înregistrate de părintele Vesa printre notabilităţile locale din cuprinsul Episcopiei (p. 277).

Cartea lui Paul Vesa [ Episcopia Aradului. Cultură. Mentalităţi – 1706-1918, Presa Universitară Clujeană, 2006, sub egida Institutului de Istorie Ecleziastică al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca], tocmai pentru că este compartimentată microistoric, nu evocă această mişcare plină de consecinţe pe durata lungă (după 1989, Aradul, ca şi alte oraşe din judeţ, vor avea primari baptişti). Metoda pusă în lucru implicit pregăteşte însă terenul pentru un tip de demers istoriografic în care atenţia la pluralitatea şi divergenţa traiectoriilor individuale şi la dinamica mişcărilor sociale poate deveni mai importantă şi mai fertilă conceptual decît tradiţionalul interes pentru istoria naţională indivizibilă şi marţială. Impecabilul duct ştiinţific al părintelui Vesa ne arată că parcursul istoric al unor destine periferice este tot atît de monumental ca şi marea istorie a ‘luptelor de veacuri’ purtate, comandate şi cîştigate de statele majore ale naţiunii.”

Despre evanghelicii din România

Numărul creştinilor evanghelici din România este de 513.775 (luînd în considerare datele de la recensămîntul din 2002, fără adventişti), adică 2,37% din populaţia ţării.

La ora actuală există în România aproximativ 5.750 de biserici evanghelice. Faţă de anul 2000 numărul acestor biserici a crescut cu 700, adică anual s-au înfiinţat cîte 100 de biserici. (În perioada 1994-2000 au fost înfiinţate cel puţin 180 de biserici pe an.)

Nu există nici o biserică evanghelică în 21 oraşe din România (20 dintre acestea se află în sud-estul ţării) şi în 978 de comune.

Judeţul Arad are un procent de 10% evanghelici, judeţul Bihor 9,53% (471 de biserici).

La cerere, Asociaţia OCI oferă o hartă a judeţului care arată unde sînt biserici evanghelice şi listele cu oraşele, comunele şi satele din zonă fără biserici evanghelice. De asemenea OCI oferă un CD “2008 şi anii următori” cu toate aceste informaţii reactualizate.

www.oci.ro/Church_Planting/Reports/2008R.pps