mai | 2009 | Romania Evanghelica

Bruno Schwengeler, fondator şi editor al revistelor în limba germană Ethos (care apare şi în limba română) şi Factum, conferenţiază de peste 20 de ani prin Europa pe tema depresiei şi alte teme de interes, atrăgând atenţia că soluţiile sunt mai aproape de noi decât credem.

Programul conferinţei: Oradea Evanghelică

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Forumul de miercuri: Educarea copiilor între disciplină şi îndrumare

18 mai 2009

Centrul Areopagus Timişoara, 20 mai, ora 19.00.

Invitat: Gigi Cosman, pastor Biserica Baptistă Mănăştur din Cluj

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Baptiştii şi misiunea – Conferinţa Internaţională de misiune a Comunităţii Baptiste Constanţa

18 mai 2009

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Max Lucado (18)

18 mai 2009

“Câteva cuvinte din pasajul din 2 Corinteni pe care tocmai l-am citit mă fac să zâmbesc: ‘întristările nostre uşoare de-o clipă’.

Eu, dacă aş fi fost în locul lui Pavel, nu le-aş fi numit în niciun caz aşa. Iată de ce a numit el întristări uşoare şi de o clipă:

– Întemniţarea.
– A fost bătut de cinci ori cu biciul.
– A înfruntat moartea.
– A fost bătut de trei ori cu nuiele.
– A fost lapidat o dată.
– A naufragiat de trei ori.
– A fost prins în adâncul mării.
– A rămas fără casă.
– A fost în pericol constant.
– A suferit de foame şi de sete.

Chinuri îndelungate şi greu de îndurat – poate. Necazuri intense şi aducătoare de moarte – aşa mai merge. Dar încercări uşoare de o clipă? Cum este posibil ca Pavel să folosească o asemenea sintagmă pentru a descrie încercările fără de număr prin care a trecut?

Iată cum. El a putut vedea ‘o slavă veşnică ce le întrece cu mult pe toate acestea’. [trad. NIV]”

Max Lucado, Calmul din mijlocul furtunii, Editura Scriptum, Oradea, 2008

Publicat în Uncategorized | 1 Comment »

Evanghelici în Top 100 WP (18.05.2009)

18 mai 2009

18 mai 2009, 08.00

În paranteză: poziţia în Top ZeList (31.750 de bloguri româneşti)

Topul blogurilor

13. mariuscruceru (900)
19. stiricrestine (981)
22. danutm (353)
43. crestintotal (805)
77. clujulevanghelic (567)
93. romaniaevanghelica (724)

Topul postărilor

12. Ghinionistul Silviu al XIII-lea
29. Alex Nadaban – Note critice la textul lui Paul Dan
92. Scandalul Evangheliei … 3

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Conferinţă cu John Kurian la Şelimbăr

17 mai 2009

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Max Lucado (17)

17 mai 2009

“Partenerul tău nu este trofeul tău, ci tezaurul tău.”

Max Lucado, Înfruntă-ţi uriaşii, Editura Scriptum, Oradea, 2007

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Top 10 al imnurilor preferate de bărbaţi

17 mai 2009

http://blog.punctul.com/2009/05/15/imnuri-macho

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Conferinţa “Voia lui Dumnezeu în familie”, ediţia a 26-a

17 mai 2009

Băile Felix, 29-31 mai 2009

Preţ: 450 lei/familie – pensiune completă

http://www.metanoiaorg.ro

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Esenţa liberalismului?

17 mai 2009

„În 1850 biserica s-a divizat în două grupuri. Primul grup era reprezentat de liberali, care au acceptat filozofia umanismului şi care au încercat să găsească o legătură spunând ceva de genul acesta generaţiei lor: ‘Nu ştim dacă există un cer. Nu ştim dacă există un iad. Dar ştim că trebuie să trăieşti 70 de ani. Şi ştim că poezia, gândurile înalte şi aspiraţiile nobile ne pot aduce multe beneficii. Aşadar, este important ca voi să veniţi la biserică duminică, pentru a putea citi poezie şi pentru a vă putea oferi câteva zicale scurte, axiome şi reguli după care să vă ghidaţi viaţa. Nu vă putem spune nimic despre ce se va întâmpla după moarte, dar iată ce vă vom spune: dacă veţi veni în fiecare săptămână, dacă veţi plăti, dacă veţi da o mână de ajutor şi veţi sta cu noi, vom pune arcuri la trăsurile voastre, iar călătoria voastră va fi mai confortabilă. Deci nu vă putem garanta nimic cu privire la ceea ce se va întâmpla după moarte, dar vă spunem că dacă veţi veni cu noi, vă vom face mai fericiţi atâta timp cât sunteţi în viaţă.’

Astfel, aceasta a devenit esenţa liberalismului. Nu trebuie decât să încerci să pui puţin zahăr în cafeaua amară a călătoriei şi să o îndulceşti pentru un timp. Atât a avut de spus.”

http://drobuldesare.blogspot.com/2009/05/textul-biblic-judecatori-17-astazi-as.html

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Ted Doru Pope: Biserica cu minte şi fără inimă

17 mai 2009

http://dorupope.com/2009/05/biserica-cu-minte-si-fara-inima

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Năzbîtii pauline (2)

16 mai 2009

Neputinciosul Paul Dan

Paul Dan (către Alin Cristea): “Rămâne de văzut dacă mai pot să vă postez comentariile.”

Păi nu mai rămâne. Paul Dan nu poate.

După ce a aprobat 2 comentarii ale mele pe blogul său, Paul Dan nu mai poate să posteze comentariile mele. :)))))

Am afişat însă al treilea comentariu (neaprobat) pe blogul Diagonale.

Sîntem în Cercul mincinoşilor, în sensul titlului cărţii apărute la Humanitas. Avem mai multe povestiri de spus, mai pe scurt sau lungindu-le, în care ne oglindim neputinţele şi anxietăţile, dar şi entuziasmul şi realizările: “Poţi să ai şi eşecuri, poţi să ai şi succesuri”. (sic!)

Ca să fiu mai exact, iată situaţia, una nu rară în blogosfera evanghelică: doi pocăiţi / evanghelici / neoprotestanţi (spuneţi cum vreţi, însă fiecare termen, deşi se înrudeşte cu celălalt, are şi specificul lui) se întîlnesc în spaţiul virtual. Nu se înţeleg în comunicare, aceasta încheindu-se SUSPECT de rapid.

Povestea nu se termină NICIODATĂ aici. Mai degrabă de aici încep poveştile.

Felul în care Paul Dan a iniţiat fenomenul şi îl întreţine este, în cele din urmă, o poveste în care evanghelicii ne regăsim nu de puţine ori.

Acum ce urmează? Cîţi ani nu o să pot să postez pe blogul lui Paul Dan (care a pornit în engleză şi continuă în româneşte!)?

La Pătrăţosu am avut interdicţie 179 de zile:

http://rotundu.wordpress.com/2008/03/09/260-de-zile-patratoase

Oare de ce este aşa de greu să fim echilibraţi? De ce aplicăm aşa hotărîri severe?

Tot din povestirile Cercului mincinoşilor face parte şi decizia negruţian-paulină de a nu permite comentarii pe blogul lansat anul acesta.

Pentru cei avizaţi, acestea sînt reflexe din ghetoul confesional care se proiectează în spaţiul virtual.

Să ne gîndim la situaţiile aberante care apar în o droaie de biserici evanghelice atunci cînd cică se face disciplină. Trec anii pînă cînd se REZOLVĂ (urăsc cuvîntul ăsta, sîntem oameni, nu probleme) situaţia. Cunosc un caz în care cel care l-a prins pe pastor minţind a fost dat afară! A fost reprimit DUPĂ 12 ani!!!

Aşadar, faptul că Paul Dan (sau Dan Paul, nu ştim, nu ne-a spus nici el nici altcineva care e prenumele şi care e numele) nu poate să-mi mai posteze comentarile mele (şi ale altora, probabil) nu e un fapt care să ne uimească, cu neputinţele evanghelice sîntem obişnuiţi de ani buni. Doar că acum iau chip ŞI în spaţiul virtual. Ceea ce e cu două tăişuri. Partea bună e că aici le recunoaştem mai bine (nu neapărat mai repede), chestiunile rămîn în scris – mare avantaj faţă de manipulările orale şi telefonice ale unor lideri evanghelici. Pe de altă parte, oricum am lua-o, rămînem cu ruşinea, nu?

Mi-aduc aminte de neputinciosul pe care l-a întrebat Isus: Vrei să te faci sănătos?

Răspunsul, în varianta rimată rămasă de la bunica:

Cum n-aş vrea
Dar n-are cine
Să mă bage-n scăldătoare
La a apei tulburare.

Ei bine, neputinciosul Paul Dan se pare că încă nu-şi dă seama că unii sîntem dispuşi să-l băgăm în scăldătoare. Astfel încît, la o nouă apariţie în spaţiul public, să nu mai vină cu atîtea greşeli de diferite feluri şi cu gesturi bădărane inutile.

Mai mulţi evanghelici au reacţionat IMEDIAT la faulturile grosolane ale fundaşului Paul Dan.

Din comentariile lor se poate schiţa uşor care sînt neputinţele pauline.

Reiau de unde am încheiat primul episod: Năzbîtii pauline (1).

https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2009/05/15/nazbitii-pauline-1

Dănuţ Mănăstireanu (despre Paul Dan): “Este însă, ca toţi fundamentaliştii, atît de sigur că ceea ce gîndeşte este corect, încît nu crede că are nevoie să verifice faptele.”

Poate sau nu poate Paul Dan să verifice faptele? Este vorba de o neputinţă?

Sau e şi mai importantă întrebarea: Noi putem verifica faptele?

Şi, mai exact, cine trebuie să verifice faptele?

Cine trebuie să discute chestiunile teologice?

Căci, nu-i aşa?, demersul paulian este pe palierul teologic, nu pe cel biblic. Nu avem de verificat versete biblice, ci avem de verificat orientarea teologică a unor evanghelici cunoscuţi din România.

1. Problema defăimării

Florin Paladie: “Ceea ce spune Paul Dan în acest text e de natură defăimătoare şi deci nu trece nici măcar testul elementar al unui comportament creştin. Vorba lui Pavel, nici la păgâni nu se acceptă aşa ceva. Un comportament, cât de cât uman ar fi fost ca Paul să ia legătura cu Dănuţ, Emil, Silviu etc., şi să se asigure că îi înţelege corect şi apoi să se exprime.”

Dănuţ Mănăstireanu: “Afirmaţia că ‘Emil Bartoş a devenit ortodox în inima lui’ este absolut aberantă, deoarece prin aceasta autorul încearcă să calomnieze şi să submineze autoritatea lui în comunitatea evanghelică din România, ştiute fiind sentimentele antiortodoxe ale majorităţii membrilor acesteia.”

Mă alătur şi eu acestor opinii şi, ca unul care l-am avut profesor pe Emil Bartoş la Institutul Biblic Emanuel (acum Universitatea Emanuel), dar şi pastor la Biserica Baptistă Providenţa din Oradea, nu am avut şi nu am nici un motiv să-l suspectez de vreo înclinaţie a inimii lui spre ortodoxie (lucru pe care nu i l-aş fi reproşat neapărat), ca atare etichetez afirmaţia lui Paul Dan ca fiind minciună.

Consider că Paul Dan ar trebui să-şi retragă IMEDIAT afirmaţia şi să-şi ceară scuze publice cît mai repede şi într-o formulare scurtă (ca nu cumva să se întîmple cum am mai văzut în alte cazuri, cel care ar fi trebuit să-şi ceară scuze începea să se justifice şi încheia cu o altă jignire la adresa celui căruia trebuia de fapt să-i ceară scuze).

Avînd în vedere că afirmaţia a fost făcută în limba engleză, se complică şi mai mult situaţia, întrucît o astfel de afirmaţie are şansele să circule repede şi cauzează pagube morale pe care neputinciosul Paul Dan nu văd cum ar putea să le mai repare. Asta dacă crede că etica creştină e parte fundamentală a identităţii creştine.

Emil Bartoş a fost decan al Facultăţii de Teologie a Universităţii Emanuel. Aici lucrurile se complică şi mai mult. O instituţie, mai ales de educaţie creştină, şi mai ales de renumele celei menţionate, ar trebui să se autosesize în astfel de situaţii cînd un fost profesor sau ocupant al unei funcţii importante este calomniat în public. Avînd în vedere relele practici ale conducerii Universităţii Emanuel (şi ale Comunităţii Baptiste din Oradea) din anii 2000, care au făcut ca o droaie de profesori, de fapt cei mai buni şi cei mai apreciaţi de studenţi şi absolvenţi, să fie nevoiţi să plece şi astfel standardele academice şi de comportament creştin să scadă de la an la an, nu ştiu dacă va exista un astfel de gest absolut normal prin care Paul Dan să fie sancţionat public de către instituţia orădeană.

Imediat ce Dănuţ Mănăstireanu a postat paragrafele calomniatoare ale lui Paul Dan, Marius Cruceru a postat următorul comentariu:

“Auzi? Spune-i să mă pună şi pe mine în listă, că am studiat un ortodox, Augustin :)

Împreună cu un alt foarte cunoscut teolog român am fost etichetat pro-ortodox, ortodoxizant etc.

Să-mi fie ruşine!

Am mai citit texte din acest erudit autor. Texte. Atît.”

Comentariul ironic al lui Marius Cruceru, actualul decan al Facultăţii de Teologie a Universităţii Emanuel, la adresa aberaţiilor lui Paul Dan nu poate însă suplini un gest normal cum ar fi un comunicat din partea Universităţii Emanuel.

Acum, ca să fiu şi eu ironic, dacă Comunitatea Baptistă din Oradea a dat un comunicat, în 2 noiembrie 2007, prin care solicita “în termeni categorici” Universităţii Emanuel să renunţe la invitarea teologului Iain Torrance la Universitatea Emanuel din Oradea (Cristi Raţă scria atunci: “De ce este invitat la prelegeri un om cu vederi (cred eu) mult mai liberale decât a unor profesori care au zburat de acolo pt mai puţin?”), de ce să nu se dea un comunicat conform căruia Comunitatea Baptistă din Oradea a vegheat la bunul mers al Universităţii Emanuel tot timpul, astfel că nu poate fi vorba ca un teolog evanghelic “ortodox în inima lui” să fi ajuns taman la conducerea Facultăţii de Teologie Baptistă.

Spaţiul confesional evanghelic duce lipsă de gesturi de solidaritate. Dimpotrivă, e destul de populat de gîndire ideologică, reflexe resentimentare, opinii incompetente, manelism şi incultură religioasă (!). Aşadar, orice gest de solidaritate cu cei care ajung să fie defăimaţi nu strică, cu condiţia să fie decent, nu encomiastic cu orice preţ. Şi bine ar fi de nu ar fi redactat în cunoscutul limbaj de lemn al pocăiţilor.

Ar fi interesant de ştiut dacă Paul Dan se referă la Emil Bartoş din anii ’90, la Emil Bartoş din anii 2000 sau din acest an 2009. Sau cer prea mult?

2. Problema teologică

În fenomenul public declanşat de Paul Dan nu avem de a face doar cu problema defăimării, ci şi cu problema teologică.

Din păcate, dezgustul pe care îl resimţim în problema defăimării (şi apoi, dacă e să avem un moment de sinceritate, faţă de duritatea cu care sancţionăm defăimarea) ne consumă energia şi cu greu apucăm să abordăm problema teologică, cu adevărat cea mai importantă. Nu doar în esenţa ei, ci şi prin faptul că ne-ar obliga să ieşim din tiparele înguste ale biblicismului steril pentru a dobîndi, cu eforturi, desigur, o gîndire mai amplă, pe care o numesc, la timp şi nelatimp, teologică.

Am învăţa că există nuanţe în abordarea teologică (mă, Paul Dan, auzi?, nuanţe!) şi că problema teologică necesită termeni consacraţi şi folosiţi cu discernămînt.

Am observa eforturile unor teologici de a dialoga cu alţi teologi, chiar dacă sînt pe poziţii (ideologic-) confesionale diferite.

Am dobîndi o smerenie care provine din conştienţa pe care o căpătăm o dată cu vîrsta că, în universul nostru atît de fascinant, ştim că… nu ştim. De aceea avem nevoie de competenţa ALTORA, a doctorilor cînd sîntem bolnavi, a inginerilor cînd trebuie făcut un pod, a teologilor cînd vrem să pricepem ceva din truda creştinilor de-a lungul secolelor de a vorbi lumii despre Dumnezeu şi despre umea pe care a creat-o El. La fel, avem nevoie de poeţi şi de mai puţini ideologi (că ne taie la ficat), avem nevoie de dirijori de cor competenţi şi de mai puţini fanfarişti (că ne dor urechile). Şi, dacă iară venii perioadă electorală, scot şi eu iară sloganul la vedere:

Mai puţine acordeoane, mai multe neoane! Votaţi Becul!

Dănuţ Mănăstireanu: “Paul Dan a publicat recent pe noul lui blog un text în care analizează, din perspectiva lui particulară, teologia mistică ortodoxă, pe care o socoteşte eretică şi periculoasă pentru creştinii care au respect pentru Sfânta Scriptură. În acest text, şi aparent fără prea mare legătură cu acesta, autorul etichetează pe scurt şi fără argumente, concepţiile teologice a trei evanghelici români care au obţinut doctorate la universităţi din Marea Britanie, pe teme legate de teologia ortodoxă. Această secţiune din textul lui formează obiectul răspunsului meu.”

Aşadar, dacă ne referim la eseul lui Paul Dan, Dănuţ Mănăstireanu afirmă că subiectul tratat de Paul Dan este referitor la teologia mistică ortodoxă, “pe care o socoteşte eretică şi periculoasă pentru creştinii care au respect pentru Sfânta Scriptură”.

Acelaşi Dănuţ Mănăstireanu precizează că obiectul răspunsului său este cu referire la secţiunea din eseu cu privire la cei trei teologi români.

După cum s-a putut vedea, şi intervenţia mea de pînă acum este în principal tot cu referire la secţiunea respectivă.

Deşi sînt stupefiat de debilitatea afirmaţiilor la adresa celor trei evanghelici, pasajul următor mă îngrijorează şi mai mult:

„The three theologians mentioned in this short analysis are part of a larger group of young, eager Evangelicals who have studied or are studying abroad in order to secure doctoral degrees. God gifted them with great abilities, earning highest honors from Cambridge, Oxford, and the like. The problem is that those who depart from a Biblical commitment, and instead practice a philosophical theology, engage on a pathway that is hard to return from. There is also a clear manifestation of an elitist behavior among them, being disconnected from the life of the church.“

În acest pasaj e vorba de mai mulţi decît de 3 teologi români. Şi discuţia despre aceştia trei e prea mult pentru Paul Dan, darămite să mai poate duce discuţia despre un grup mai larg din care ar face parte aceştia. Şi dacă aminteşte de Cambridge, la cine se referă oare?

Problema teologică pare să aibă, deci, cel puţin 3 aspecte:

a). Teologia mistică ortodoxă versus Scriptura.
b). Teologia filosofică versus angajament biblic.
c). Comportamentul elitist versus implicare eclesială.

Toate cele trei aspecte ale problemei teologice pun probleme de limbaj: sînt 6 concepte care trebuie clarificate, dar, mai ales, trebuie clarificate relaţiile dintre ele.

a). În ceea ce priveşte teologia mistică ortodoxă, nu am de gând să încep aici discuţia. Ar trebui să citesc măcar eseul lui Dan Paul, ceea ce am declarat că nu sînt degrabă interesat.

Dacă făceam greşeala şi-l citeam? Mă trezeam că l-am citit şi nu pot afişa comentarii la adresa lui pe blogul lui Dan Paul. Aşa, mai bine epistolez pe blogul meu. Din cîte enumăr aici, multe învăţăminte pot fi trase, nu-i aşa?

Prima întrebare la care aş căuta răspuns ar fi dacă Dan Paul foloseşte şi expresia “teologie ortodoxă” şi “teologie mistică ortodoxă”? Am observat că Dan Paul identifică misticismul cu ocultismul, ceea ce mi se pare o lipsă de cultură generală, dar în context teologic termenii pot avea diverse nuanţe, aşadar nu vreau aici să isc polemica. Dar dacă nu am folosi conceptul de “teologie mistică ortodoxă”, ci numai pe cel de “teologie ortodoxă”, atunci unde ar mai fi argumentul lui Dan Paul?

De asemenea, nu vreau deocamdată nici să mă focalizez asupra chestiunii Sola Scriptura. Dar cred că e de domeniul evidenţei că dacă doar la acest principiu rămînem, atunci devenim bibliolatri. În Reforma protestantă (pe care mă îndoiesc că Dan Paul ar fi înghiţit-o cu aceeaşi dinţi pe care îi are acum) mai apar şi alte singularităţi: Sola Gratia, de exemplu. Ba chiar… Solus Christus!

Cred că avem de a face cu un sindrom larg răspîndit în spaţiul confesional evanghelic, şi anume apelul exagerat la Scriptură. Şi dezvoltarea insuficientă a capacităţilor de folosire a Scripturii.

Unul dintre comentatori, Florin Paladie, remarcă acest ultim lucru, cînd aminteşte de lipsa de educaţie teologică şi imaturitatea intelectuală care caracterizează masa evanghelică română:

“Nu e vorba aici de o aroganţă, ci de admiterea faptului că cei care sunt puşi în poziţii de influenţă asupra sferei evanghelice nu şi-au îndeplinit rolul ăsta de a-i învăţa pe enoriaşi nu numai “ce” să gândească, dar şi “cum” să gândească. Este adevărat că asta implică un anume risc, că s-ar putea ca învăţând “cum” să gândească, să nu mai primească tot ce le dai.”

Deşi putem intui despre ce antagonism este vorba în prima secţiune a chestiunii teologice, consider că expresiile nu sînt suficient de prelucrate ca să putem opera aici cu ele.

Nu cumva sîntem, evanghelicii, la fel de vinovaţi pentru clişeele pe care le avem despre ortodocşi (sau catolici) precum sînt ei de vinovaţi pentru clişeele pe care le au despre pocăiţi?

Şi oare cine să ni le fi băgat în creierul nostru? Poeţii? Dirijorii de cor? Sau ideologii?

b). În ceea ce priveşte teologia filosofică, ce-aş mai vrea să spun un lucru şi cu asta basta: păi teologia numai filosofică poate fi!

Ei, frate Alin, păi filosofia nu-i a lumii?

Păi nu toată filosofia e după chipului veacului pierzării, o droaie de teologi au fost şi filosofi. Ba chiar teologia nu ar fi apărut la vremea ei, mă refer la perioada de aur a secolelor IV-V, dacă nu ar fi existat filosofia. Nu vreuna orientală, a eschimoşilor sau a amerindienilor, ci a GRECILOR.

Şi cum să confrunţi ereziile fără dogme, adică fără concepte teologice?!?!?

De obicei oamenii nu se urcă prin duzi să-i vadă pe urmaşii peripatetici ai lui Isus, iar aceştia să le intre în casă aducîndu-le mîntuirea. Şi oamenii să zică apoi: aoleu, am furat de la clienţi, la dau înapoi împătrit.

Nu, pînă şi în Biblie sînt o droaie de ALTE moduri în care Evanghelia ajunge la oameni: la masă, la fîntînă, la pescuit. Sau în miezul nopţii punîndu-ţi întrebări existenţiale: cum adică să mă nasc din nou? Păi astea-s chestiuni teologice sau filosofice. Şi de-a lungul secolelor oamenii au încercat să le dea diverse răspunsuri.

Dar are Biblia TOATE răspunsurile, nu-i aşa?

Hm!

Atunci de ce sînt atîtea confesiuni creştine?

Pentru că nu avem acces la adevăr în mod direct, ci în mod mediat. De aceea Sola Scriptura înseamnă o revoluţie în modul în care oamenii s-au raportat la Biblie, dar în acelaşi timp o libertate periculoasă în absenţa unei tradiţii de interpretare. Parcă sînt 10.000 de ramuri neo-protestante în SUA? Cum se poate aşa ceva? Poate că am accepta cumva diversitatea asta dacă nu ar avea TOATE pretenţia că deţin adevărul! Nici nu-i de mirare că a apărut postmodernismul. S-au săturat oamenii de atîta ipocrizie religioasă!

Ce propune Dan Paul?

Angajament biblic!

Deşi putem intui la ce se referă, la loialitate faţă de Scriptură, în contextul liberalismului protestant (ceea ce nu-i cazul în România), expresia “angajament biblic” este una vagă. Păi dacă ar fi după Dan Paul, angajamentul biblic ar începe mai întîi cu Romani, Beni Fărăgău cu Deuteronom şi Isaia, iar Paul Negruţ, cînd nu ar fi în lume, dar nu ca lumea, ar fi, ca de obicei, apocaliptic! Şi uite aşa, repede-repejor, am face trei colibe.

Încerc să sugerez că nu e de ajuns să spunem “angajament biblic” ca toţi să înţelegem acelaşi lucru. (În secolul XX filosofia limbajului a avut trecere, spre deosebire de modernism, cînd gnoseologia era principalul subiect tratat de filosofie, sau de antichitate, cînd ontologia era regina filosofiei.)

Şi ce este deranjant este faptul că Dan Paul lucrează cu aceste antagonisme, deşi ele nu sînt necesar antagonice.

c). Cea de a treia contradicţie este probabil cea mai inoportună.

Reflexele antiintelectuale care apar în spaţiul confesional trebuie sancţionate promt, precum trebuie sancţionate promt şi aroganţele proştilor îngăuriţi cu diplomă, cum îi numea Nea Nelu, din tinereţea mea.

Desigur, mai rămîne să învăţăm ce înseamnă “prompt”, în funcţie de discernămîntul fiecăruia.

Despre problema competenţei şi a rigidităţii, în episodul următor.

Publicat în Uncategorized | 1 Comment »

Max Lucado (16)

16 mai 2009

“Lumini blînde. Soluţiile lui Dumnezeu pentru furtunile de îndoială. Străluciri aurite care aprind speranţa în întuneric. Nu fulgere. Nu explozii de lumină. Doar lumini blânde. Un om de afaceri care alege onestitatea. Un spital care alege compasiunea. O celebritate care alege bunătatea.

Dovezi vizibile ale Mâinii invizibile.

Dulci semne de aducere aminte care ne spun că optimismul nu este doar pentru proşti.

Interesant. Niciunul dintre aceste evenimente nu este ‘religios’ în sine. Niciuna dintre întâlniri nu s-a petrecut în contextul unei ceremonii sau al unei slujbe religioase. Niciuna nu va face subiectul ştirilor de la ora cinci.

Dar aşa sunt luminile blânde. […]

Fiindcă ne aşteptăm la un foc de artificii, nu vedem lumânarea. Fiindcă ne aşteptăm la un strigăt, nu auzim şoapta.”

Max Lucado, Calmul din mijlocul furtunii, Editura Scriptum, Oradea, 2008

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Blog Rank – 16 mai 2009

16 mai 2009

88. dorupope.com
102. barzilaiendan.wordpress.com
104. romaniaevanghelica.wordpress.com
122. mariuscruceru.ro
123. stiricrestine.ro
139. danutm.wordpress.com
158. rotundu.wordpress.com
165. nazireat4him.blogspot.com
170. moldovacrestina.net
182. romoflorin.wordpress.com
183. adamaica.wordpress.com
191. shalomshalom.wordpress.com
194. crestintotal.wordpress.com
209. hunedoaraevanghelica.wordpress.com
217. penticostalul.wordpress.com
234. vaisamar.wordpress.com
235. cllodvl.wordpress.com
239. calatorru.wordpress.com
247. trezirespirituala.wordpress.com
280. ionatan.wordpress.com
295. rodicabotan.blogspot.com

Lista cu 219 bloguri evanghelice prezente în Top BlogRank (10.074 de bloguri româneşti) se găseşte pe pagina Bloguri Evanghelice Top BlogRank.

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Articol despre baptişti în Dilema veche

16 mai 2009

„Sînt baptiştii din România scindaţi între un curent liberal şi unul conservator? Prea puţin – răspunde pastorul [Otniel Bunaciu]. Cei mai mulţi sînt fideli conservatorismului, atît teologic, cît şi comportamental. Unul dintre motive este că perioada comunistă a îngheţat relaţiile cu coreligionarii de peste graniţe. Merită amintit însă că baptiştii britanici au acceptat ca femeile să fie pastori cu peste 80 de ani în urmă, înaintea Bisericii Anglicane. Au urmat unele comunităţi din Germania, însă fără repercusiuni la nivel internaţional: baptiştii sînt descentralizaţi şi fiecare comunitate e responsabilă pentru propriile decizii.”

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=274&cmd=articol&id=10635

Publicat în Uncategorized | 1 Comment »

Psalmfest la Biserica Neagră

16 mai 2009

Muzica „celui mai de succes şi mai cunoscut compozitor al muzicii corale din istoria recentă a Britaniei” (BBC Music Magazine) la Braşov. Publicul prezent în Biserica Neagră va putea asista la transpunerea psalmilor lui David pe muzica lui John Rutter, din lucrarea Psalmfest a compozitorului britanic.

Concertul este susţinut de ConSpirito, cor semiprofesionist format de dirijorul Kenneth Tucker în 2006, sub egida Fundaţiei Jubilate.

Corul va fi acompaniat la orgă de Steffen Schlandt.

Concertul are loc sîmbătă, 16 mai, ora 14.00, la Biserica Neagră din Braşov.

Braşovul Evanghelic

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Evangelicals Disagree on Climate Change Bill

16 mai 2009

The Evangelical Environmental Network (EEN), a group whose partners include World Vision and Intervarsity Christian Fellowship, has expressed support for the energy and climate change bill. he We Get It! Campaign, a Christian grassroots movement that believes the seriousness of global warming has been overhyped, shares EEN’s concern about how the new climate change policies might affect the poor. But unlike the EEN, the We Get It! campaign is against the cap-and-trade system.

The Christian Post

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Larry Osborne: 10 Dumb Things Smart Christians Believe

16 mai 2009

Many Christians, new and seasoned alike, tend to bank on promises that God never made, says Larry Osborne, whose church draws over 7,000 people.

The Christian Post

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Francis Schaeffer – 25 de ani de la moarte

16 mai 2009

Pe Clujul Evanghelic se poate citi traducerea recenziei unei cărţi despre Francis Schaeffer, de la a cărui moarte s-au împlinit 25 de ani, în 15 mai:

Francis Schaeffer şi modelarea Americii Evanghelice şi Francis Schaeffer: o viaţă autentică. O recenzie de Doug Groothuis

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

Max Lucado (15)

15 mai 2009

“Proprietarul unei librării din nord-vestul ţării mi-a povestit odată că o doamnă mânioasă a intrat intempestiv în librărie ţinând în mână cartea mea Când Dumnezeu S-a apropiat. A trântit cartea pe tejghea, a spus câteva cuvinte nu tocmai amabile despre ea, şi apoi a strigat atât de tare încît putea fi auzită pe toată strada: ‘Dumnezeul meu nu a avut coşuri!’

Ştiu care este pasajul care i-a aprins toată această mânie. El sună în felul următor:

E posibil ca Isus să fi avut coşuri. E posibil să fi fost afon. Poate că o fată de pe strada Lui s-a îndrăgostit de El sau invers. Poate că avea genunchii osoşi. Un lucru este însă sigur: El a fost pe deplin Dumnezeu şi pe deplin om.

Înţeleg de ce femeia aceea s-a supărat atât de tare. Pot să înţeleeg ce a deranjat-o. Când sesizăm o fisură într-un vitraliu, ne grăbim să-l reparăm numaidecât. Ştergem orice pată de pe altar. Găsim siguranţă în ideea că Dumnezeu nu a avut niciodată bătături. Ne impresionează ideea că Dumnezeu nu a simţit niciodată durere. Considerăm măreaţă ideea că Dumnezeu nu S-a julit niciodată la cot.

În acelaşi timp, însă ideea de Dumnezeu nu poate să înţeleagă ceea ce simţim noi, comunică o senzaţie de răceală.

Dacă aş fi avut ocazia să mă întâlnesc cu femeia aceea, aş fi întrebat-o: ‘Poate că Isus nu a avut coşuri, dar nu v-aţi dori să fi avut?’

Fiecare pagină din Evanghelii insistă cu putere asupra acestui principiu: Dumnezeu ştie ce simţi. Isus înţelege totul. De la înmormântarea la care ai participat la fabrica unde lucrezi, şi până la frustrarea unui program încărcat. Când Îi mărturiseşti lui Dumnezeu că ai ajuns la capătul puterilor, El ştie ce vrei să spui. Când te arăţi neputincios în faţa unor termene imposibile, şi El face la fel. Când planurile îţi sunt întrerupte de oameni care au alte planuri, El şi arată înţelegerea faţă de tine. A trecut şi El prin toate acestea. Şi ştie cum te simţi.”

Max Lucado, Calmul din mijlocul furtunii, Editura Scriptum, Oradea, 2008

Publicat în Uncategorized | 1 Comment »

Năzbîtii pauline (1)

15 mai 2009

Introducere (cronologistă)

12 mai 2009

Dănuţ Mănăstireanu semnala, pe blogul său, anumite afirmaţii pe care le făcea Paul Dan pe blogul, recent apărut, în limba engleză, Eastern Orthodox Reformation.

Afirmaţiile respective erau la adresa a trei teologi evanghelici români: Emil Bartoş, Dănuţ Mănăstireanu şi Silviu Rogobete, dar cu referinţe directe mai ample:

“Conclusion on some Romanian Evangelical Scholars. The three theologians mentioned in this short analysis are part of a larger group of young, eager Evangelicals who have studied or are studying abroad in order to secure doctoral degrees. God gifted them with great abilities, earning highest honors from Cambridge, Oxford, and the like. The problem is that those who depart from a Biblical commitment, and instead practice a philosophical theology, engage on a pathway that is hard to return from. There is also a clear manifestation of an elitist behavior among them, being disconnected from the life of the church.”

În 2 zile, postarea lui Dănuţ Mănăstireanu a avut 29 de comentarii, printre cei care au scris au fost: Marcel Cosma, Alexandru Nădăban, Alin Cristea, Vasile Tomoiagă, Marius Cruceru, Florin Paladie, Silviu Rogobete, Doru Radu, Emi Pavel, Paul Dan.

Chiar şi numai lista acestor comentatori indică faptul că postarea este de interes major. Ar fi interesant de observat dacă vreo altă postare de pe blogul lui Dănuţ Mănăstireanu – sau chiar dacă vreo altă postare din blogosfera evanghelică (de peste 600 de bloguri) – a mai făcut să se adune atîtea nume cu rezonanţă, fie şi doar cu cîte o replică.

13 mai 2009

Dănuţ Mănăstireanu publică un CONSISTENT răspuns pentru Paul Dan:

Despre necesara umilinta a marilor spirite – Raspuns lui Paul Dan

Nu putem fi decît încîntaţi că năzbîtiile pauline au generat un astfel de răspuns consistent, iar acum avem ce citi – cele 12 puncte ale răspunsului lui Dănuţ Mănăstireanu –, astfel că putem ieşi din orbita (ne)sfîrşitului subiect cu Vladimir Pustan făcîndu-şi cruce (precum, în ianuarie, se tot întrebau o droaie de-i penticostal Emil Boc).

Desigur, chestiunile de la cele 12 puncte nu sînt pentru ochişori micuţi. Probabil că cel puţin 500 din cei 600 de bloggeri evanghelici nu ar fi (prea) interesaţi de astfel de chestiuni.

Năzbîtiile pauline ajung astfel să genereze un material de referinţă, în 12 puncte, pentru cei care doresc să afle mai multe, şi mai ales nuanţe, despre dinamica (academic-)evanghelică din România postdecembristă.

14 mai 2009

Paul Dan publică, pe blogul său, un răspuns la obiecţiile lui Dănuţ Mănăstireanu:

Raspuns la obiectiile lui Danut Manastireanu

Iată o altă consecinţă, în faza a doua, pe care o generează demersul paulian: apariţia secţiunii în limba română pe blogul lui Paul Dan.

Cercul mincinoşilor

Sub acest titlu, volumul apărut acum cîţiva ani la Humanitas aduna aproape 400 de istorioare, “nici mituri, nici parabole religioase şi cu atât mai puţin epopei. Vii, alerte, uneori deconcertante sau fals naive, ele recompun spiritul umanităţii în cele mai diverse ipostaze ale sale, venind fie din spaţiul buddhist sau islamic, fie din cel chinez, african, evreiesc, indian sau amerindian.”

Ei bine, aş grupa sub acelaşi titlu fenomenul care a luat naştere în aceste zile prin postările lui Paul Dan şi Dănuţ Mănăstireanu, augmentate de comentariile cititorilor. Are loc, spontan, o proiecţie a unor sindromuri din spaţiul cofnesional evanghelic în epura virtuală, care ne fascinează precum nişte povestiri, dar şi ne dau ocazia să recompunem spiritul evanghelic în diverse ipostaze ale sale: clişee confesionale, bîrfe de la colţul bisericii, răutăcioşenii pocăieşti, obsesii fals naive, toate cu farmecul lor, atîta timp cît rămîn în contextul lor mai mult mai sau puţin “mincinos”.

Mai mult chiar decît materialul în 12 puncte ieşit de sub condeiul mănăstirean, această ocazie de a observa, intens, cu ochii măriţi şi urechile ciulite, ceva din universul evanghelic românesc constituie un mare cîştig pentru memoria colectivă.

Pentru început aş încerca să enumăr cîteva expresii exagerate sau cel puţin dilematice.

1. Mai întîi, însă, dilematică e însăşi identatea autorului: Cine este Paul Dan?

Dănuţ Mănăstireanu: “Autorul este cunoscut în diverse moduri celor din ţară, dar mai ales celor din diaspora, deoarece locuieşte în prezent în Statele Unive, unde ‘păstoreşte’ un grupuscul baptist la San Diego.”

Vasile Tomoiagă: “Există un Paul Dan care a scris cel puţin două cărţi ce circulă gratuit pe net: ‘Români pentru România. Un protest împotriva legalismului şi libertinismului religios’ şi ‘Adevărul despre mişcarea adventă’. Ar putea fi aceeaşi persoană.”

Daniel P. Buşan: “’Grupusculul’ baptist de care vorbiţi este probabil cel de la Tierrasanta Baptist Church din San Diego. Grupul de români de acolo nu mai este păstorit de fr. Paul Dan de mai bine de doi ani.”

Marcel Cosma: “…pastor din Cleveland.” / Mai apoi: “Mă bucur că nu e vorba despre pastorul Paul Dan ‘de Cleveland’. Îmi cer scuze pentru neatenţie, dânsului şi bisericii de acolo.”

Daniel Buda: “Paul Dan a fost pastor la San Diego. Dan Paul e la Cleveland. A nu se confunda.”

Paul Dan: “Sunt pastor la o biserică Americană nou plantată. Lucrăm foarte mult evanghelizînd Marines.”

Aşadar, Paul Dan nu este Dan Paul! Altceva nu ştiu ce am mai putea şti despre personajul nostru.

Materialele pot fi folosite însă FĂRĂ a şti cine este Paul Dan.

Dar ce am vrut să exemplific aici a fost faptul că românii (şi poate nu numai ei) vor să ştie: al cui eşti?

Aspectul la care mă refer însă transcende chestiunea genealogică, avansînd pe cea ideologică.

Din start, am avea mult de cîştigat dacă am recunoaşte că deseori evaluăm o idee pornind de la apartenenţa ideologică a celui care a generat-o sau e vehicol care o poartă în spaţiul public.

Dar cercul mincinoşilor n-ar mai avea acelaşi farmec dacă am recunoaşte, DE LA ÎNCEPUT, acest fapt.

Cîţi cititori evanghelici de bloguri nu îşi setează, de la început, parametrii ideologici, vrînd să priceapă, repede-repejor: e din Oradea sau din Bucureşti? Dacă e de la Oradea, e de-a lui Paul sau nu? Dacă-s penticostali: Îi place Pustan sau slujeşte vechea gardă?

Nici vorbă de Jimbolia sau Vălenii de Munte, de Hidişelu de Jos sau de Sus. Pă-i nui normal să fi-m interesaţi de şentrele de enfluenţă, di evenimentele majore, di tăte şi tăţi care chiar fac ceva?

Ba da. Dar nu pînă-ntr-acolo încît să devină obsesii şi să ne influenţeze negativ capacitatea de evaluare critică.

2. Da, am scris cîteva cuvinte greşit! Şi ce dacă? Asta contează? Nu s-a înţeles ideea? Frate, ia mai lasă critica, mai bine fă ceva constructiv. (De exemplu, mai citeşte o dată Ioan 3:16 sau Psalmul 23.)

Of, de cîte ori m-am întrebat: Dacă nu sîntem în stare să ne recunoaştem (public) greşelile de gramatică, cum vom fi în stare să ne recunoaştem păcatele?

Dar, ca să nu mai lungesc vorba, cred că e destul de evident că AR FI BINE să scriem corect ceea ce prezentăm în public.

Iată cîteva mostre din scrisul lui Paul Dan: adegvat, numit-a, current, entusiast, occultist, excommunicat, mysticism (în primul rînd, misticism în al doilea rînd, deci e vorba de inconsecvenţă), obijnuit, ve-ţi, arhangiel, v-a fi deacord, sa-si ea doctoratele, a creea, clarificariilor.

Desigur, putem explica de ce unii români plecaţi de mai mult timp în Statele Unite folosesc termeni preluaţi din engleză, dar nu şi să-i scuzăm. DEX – Dicţionarul Explicativ al limbii române este disponibil pe Internet (prin munca de voluntariat a unor jucători de scrabble).

3. Revenind la cine este Paul Dan, este folositor să vedem cum se prezintă el însuşi:

“Prin harul Domnului sunt foarte comfortabil să discut patristică şi filozofie plus teologie.”

Wow! N-ar strica, nu-i aşa?, şi gramatică şi stilistică.

Iar pe blogul lui, Paul Dan nu prezintă date personale: numele, vîrsta, sau vreun alt detaliu personal.

În schimb, aflăm că a studiat teologia (nu scrie însă unde), că a îmbrăţişat perspectiva reformată a soteriologiei şi escatologiei pre-mil şi pre-trib (ca să fie clar, nu?), că îi place istoria, biografiile, şi mai ales Biblia “în contextul larg al civilizaţiilor Asiriană, Babiloniană şi Greco-Romană, inclusiv contextul particular al fiecărei cărţi şi capitol”.

La acest moment vreau să remarc o altă faţetă a chestiunii: al cui eşti?

Dacă la punctul 1 demascam reflexul ideologic, aici vreau să subliniez faptul că, în multe situaţii, este benefic să cunoaştem anumite date despre persoanele în discuţie.

Referindu-mă, mai exact, la situaţia polemică, este de înţeles faptul că acordăm credit mai mare persoanei care are o anumită competenţă, autoritate, responsabilitate.

În cazul de faţă, ştim multe lucruri despre Dănuţ Mănăstireanu, nu ştim mai nimic despre Paul Dan.

4. Un lucru pe care îl putem afla despre Paul Dan este faptul că vrea să îi citim eseul (în limba engleză). (Cred că nu o să-i dau satisfacţie în curînd.)

– “Dacă cititorul va da atenţie eseului meu cît şi a bibliografiei ce însoţeşte lucrarea…”
– “Sam fi curajos şi citeşte restul eseului.”
– “Hey Dani, citeşte eseul şi te aştept să vorbim la telefon.”

E vreo problemă că vrea să-i fie citit eseul? La prima vedere, nu. La a doua, da.

Păi Dănuţ Mănăstireanu a prezentat cîteva citate din eseu. Şi problema evidentă e că Paul Dan a făcut afirmaţii calomnioase la adresa a trei teologi evanghelici.

De ce să acordăm atunci atenţie eseului, dacă sîntem confruntaţi mai întîi cu un gest bădăran, tîmpit?

Iată ce remarcă, îndreptăţit, un comentator:

“Acest fragment pare rupt de eseul mai amplu în care apare, aşa încât îţi dă senzaţia că Paul Dan a vrut să se folosească de această ocazie şi să se descarce pe cineva, iar cei trei ‘inculpaţi’ i-au căzut direct în mână. De ce şi alte detalii, după cum spuneam, explicaţiile … lipsesc.”

Aşadar, nici vorbă să ne trezească interesul un eseu al cuiva care îl foloseşte ca pretext pentru peroraţii incompetente.

Nu am spus că eseul nu ar fi interesant, nu am de unde să ştiu, dar mă îngrijorează faptul că neo-protestanţii pierd cînd nu ştiu să-şi împacheteze produsul şi să-l prezinte adecvat. Pardon, adegvat!!!

5. Din discuţii mai putem afla încă un lucru despre Paul Dan: există precedente neplăcute în ceea ce priveşte comunicarea lui cu Dănuţ Mănăstireanu (şi Marius Cruceru).

Dănuţ Mănăstireanu: “Aşa cum bine ştii, Marius, avem o istorie complicată cu acest pesonaj, şi este imposibil ca această contorsionată poveste să nu împieteze asupra modului în care ne raportăm la relaţie, şi el, şi noi.”

Acelaşi Dănuţ Mănăstireanu mai scrie: “Este însă, ca toţi fundamentaliştii, atît de sigur că ceea ce gîndeşte este corect, încît nu crede că are nevoie să verifice faptele.”

Publicat în Uncategorized | 2 Comments »

Max Lucado (14)

14 mai 2009

“Legalismul te face să te temi de oameni. Te face să tânjeşti după aprobarea lor. Devii extrem de sensibil la ce spun şi gândesc ceilalţi şi faci tot ce-ţi stă în putinţă ca să le fii pe plac. Conformismul nu e palpitant, dar cel puţin îţi dă siguranţă. Uniforma nu îţi vine bine, dar e indicată, aşa că o porţi. Habar nu ai de ce mărşăluieşti sau încotro mergi – dar cine eşti tu ca să pui întrebări? Aşadar, păstrezi ritmul şi te târăşti mai departe pe calea minimei împotriviri. […]

Viaţa spirituală nu e o însuşire omenească. Ea izvorăşte din Duhul Sfânt şi e călăuzită de El. Orice reuşită pe plan spiritual se datorează lui Dumnezeu.”

Max Lucado, El încă dă pietre la o parte, Editura Kerigma, Oradea, 2008

Publicat în Uncategorized | 1 Comment »

Reţeaua România Evanghelică în ZeList şi BlogRank (14.05.2009)

14 mai 2009

Reţeaua România Evanghelică în ZeList şi BlogRank (14.05.2009)

Reţeaua România Evanghelică e formată din 26 de bloguri, fiecare dintre ele fiind o iniţiativă privată.

Top ZeList cuprinde 31.750 bloguri româneşti.

În primele 10% poziţii se află 15 bloguri.

Top BlogRank cuprinde 10.300 de bloguri româneşti.

În primele 10% poziţii se află 15 bloguri.

Publicat în Uncategorized | Leave a Comment »

	Alin Cristea la Sever Voinescu: Rostul Biseric…
	Alin Cristea la Sever Voinescu: Toată lumea sp…
	Alin Cristea la Teodor Baconschi: Două fenomen…
	Alin Cristea la Teodor Baconschi: Toate marile…
	Alin Cristea la Bursa zilei (14.05.2014)…
	Alin Cristea la Dumbrava minunată (145)
	Alin Cristea la Ed Stetzer: The gospel is not…
	Alin Cristea la Vladimir Tismăneanu – To…
	Alin Cristea la Împărăția și Biserica în Evang…
	Alin Cristea la Bursa zilei (13.04.2014)…
	Alin Cristea la Rugăciunea: ceea ce vorbim cu…
	Alin Cristea la Cuvîntul zilei: Asertiv
	Alin Cristea la Bă, pocăiţilor, scrieţi corect…
	Alin Cristea la Cuvîntul zilei: A diortos…
	Alin Cristea la Amintirile unui student: Epoca…

Archive for mai 2009

Statistică

Abonare noutati

Top Posts

CARTI

Reteaua Romania Evanghelica (peste 40 de bloguri)

Blogurile lui Alin Cristea

Pagini

Blogroll

Site-uri

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Categorii